Inainte de a incepe aceasta calatorie m-am documentat putin. Am citit doua carti: cea a lui Shirley MacLane - "Camino" si "Jurnalul unui mag", a lui Coehlo. Apoi am avut internetul la dispozitie. Adica, pana la urma, de ce aleg oamenii sa mearga intr-un loc si nu in altul? Are legatura cu istoria? Ai nevoie sa vezi ramasitele predecesorilor tai, sa calci pe urmele astea, sa treci prin locurile unde s-au dat marile batalii ale lumii? Ai ales, pentru ca ai primit candva o carte postala dintr-un loc unde soarele apunea altfel sau te-ai saturat de rutina zilnica? Sau vrei sa scapi de propria istorie?
Oricare ar fi motivul pentru care faci o calatorie, nu are importanta, atat timp cat te-ai hotarat sa iti arunci in rucsac doua schimburi de haine si un ghid de calatorie. Nu stiu daca ti se vor rezolva problemele, dar sigur te vei imbogati cu o experienta personala, culturala, sentimentala si spirituala.
Ce-i tine pe acesti oameni in picioare? Ce dorinta apriga, nezdruncinata ii face sa se ridice din pat si s-o ia de la capat a doua zi, pe drumuri de munte, pe carari argiloase, si sa calce apasat pe pietrisul fierbinte si neprietenos al campiilor spaniole, sa sara peste mlastini si noroaie, sa treaca poduri si pustietati si asta pe o distanta zilnica in medie de 25-30 de kilometri?
Din Saint-Jean-Pied-du-Port, de unde incepe, practic, calatoria, pana in Burgos este un drum al incercarii fizice, al durerilor de orice fel, spate, picioare, maini... Trupul tau este supus unor incercari neobisnuite, mai ales daca ai lasat in urma o viata cu un ritm sedentar. Ai de urcat munti si de coborat vai primejdioase.
Odata cu meseta, incepe Camino sentimental. E timpul indragostelilor, al povestilor de amor ce se nasc pe Camino, al celor care s-au intalnit pe acest drum. Am vazut oameni care au mers 10-15 km impreuna intr-o zi si au hotarat sa-si tina companie pana la sfarsitul calatoriei. 10-15 km pe un astfel de drum inseamna cam 10-15 intalniri reusite in viata reala. Si spun viata reala, pentru ca, intr-adevar, acest Camino este o alta lume, o lume construita din nimic. O lume construita din aer, praf, sudoare, apa, idei si ajutor reciproc.
In acest moment, Camino trece prin tine. Devii drum cu tot ce presupune el: pietris, sudoare, praf, aer, pamant. Devii flori si insecte, devii sunetul raului si cantecul pasarilor, orchestrele greierilor, zborul vulturilor. Devii iubire. Devii natura. Esti copilul campiilor si al soarelui. Al muntilor si al norilor. Devii libertate. Simti durerea si fericirea, regretele si recunostinta, toate in acelasi timp.
Esti libertate. Libertatea sa alegi cu cine vrei sa treci muntii sau cu cine sa imparti bucata de paine. Alegi oamenii cu care sa mergi mai departe sau pe care sa-i astepti cand au probleme, sa le vii in ajutor sau sa te lasi ajutat. Libertatea sa fii cine vrei tu sa fii.
Absoluta, pura, incredibila, bruta libertate.
- Echipamentul (rucsac, bocanci, sac de dormit, izopren, toate de buna calitate. Recomandare: de la magazinele sportive): 200 euro;
- Punga personala de medicina (betadina, seringi, plasturi, crema de masat picioarele si lotiuni de soare): 50-100 euro;
- Cazare (exista 1-2 hanuri, numite albergue, in fiecare sat, cu toate conditiile necesare): 0-8 euro/zi;
- Hrana si bautura: 30 euro/zi.