Napoleon Bonaparte spunea ca, dintre toate artele, muzica are influenta cea mai directa si puternica asupra psihicului, fiind parte integranta a existentei umane. Intr-adevar, muzica ne insoteste de-a lungul intregii noastre vieti, indiferent daca suntem sau nu constienti de aceasta realitate. Fie ca fredonam "melc melc, codobelc", un cantec de dragoste in adolescenta, varsta primelor iubiri, arii celebre ale marilor clasici mai tarziu... nu putem trai fara muzica.
Daca stam sa ne gandim un moment si ne amintim de copilarie, care este cea mai pregnanta imagine care ne vine in minte? Mama, care ne tinea in brate si... ne canta un cantec de leagan. Si care era efectul? Daca plangeam, cel mai adesea ne linisteam si adormeam, cu un zambet inocent intiparit pe fata.
Cea mai frecventa intrebare referitoare la meloterapie este: Care este acel element ce emotioneaza, modifica, incanta, intristeaza, calmeaza, inveseleste si ne face atat de fericiti atunci cand ascultam muzica?
Conexiunea intre muzica si medicina isi are originea in trecut si a constituit subiectul a numeroase controverse.
Chiar si discipolii lui Pitagora tratau epilepsia si starile febrile cu ajutorul muzicii, deoarece ei considerau ca boala reprezinta consecinta directa a unui dezechilibru survenit intre armonia cosmica si fiinta umana. Meloterapia a fost introdusa si promovata de Platon, care o folosea pentru a reda sanatatea celor din jur.
Astfel, meloterapia si-a inceput "cariera", dar pana in secolul XIX a fost considerata o metoda de tratament empirica, iar medicii nu au studiat pana atunci efectul curativ al sunetelor, armoniei, ritmului unor melodii in tratamentul unor afectiuni atat de ordin fizic, dar si - mai ales - psihic.
Stiinta care se ocupa cu studiul sunetelor (sonologia) are ca obiect efectele sunetelor la nivel fizic si al compozitiei chimice a organismului uman, dar si din punct de vedere psihic si biologic. Savantul roman George Constantinescu, intemeietorul sonologiei, a anticipat cu mult timp in urma aptitudinile terapeutice ale sunetelor asupra omului. In primul rand, muzica actioneaza asupra psihicului, inducand o stare profunda de relaxare si stimuland, indirect, functionarea optima a organismului uman.
Cele mai semnificative rezultate obtinute cu ajutorul meloterapiei au fost inregistrate in psihiatria moderna, deoarece prin actiunea benefica a muzicii se amelioreaza accesele nervoase si, nu de putine ori, vindecarea pacientului este completa.
Operele unor compozitori precum Wolfgang Amadeus Mozart, Johann Sebastian Bach, Ludwig van Beethoven, Robert Schumann sau Frederick Chopin au un efect demonstrat si incontestabil in ameliorarea starilor de panica, oboseala interioara, nervozitate si stres. Tinand cont de faptul ca existenta cotidiana este caracterizata de tensiuni permanente si presiuni exterioare, meloterapia actioneaza adesea ca un "tratament de urgenta", care ne ajuta sa ne mentinem sanatatea, macar in ceea ce priveste aspectul psihologic al problemei.
Dupa o zi epuizanta, ce poate fi oare mai relaxant si mai benefic decat o cada plina cu apa fierbinte, un spumant cu aroma de lavanda si o combina muzicala din care razbat acordurile difuze ale unor simfonii de Beethoven, arii din operele lui Mozart, sau ale celebrei "Ave Maria" a lui Franz Schubert? Si exemplele ar putea continua... Vei realiza ca te simti mult mai relaxata si ca starile de nervozitate, iritare si neliniste au disparut pe nesimtite.
Mai mult decat atat, muzica actioneaza in mod direct asupra organismului, indiferent daca ne dam seama sau nu de acest lucru. Ritmul cardiac se regularizeaza, tensiune arteriala revine la parametrii normali si simti ca iti recapeti energia, optimismul si increderea.
Pentru a-ti oferi o "directie de actiune" si a sti ce este indicat sa asculti, in functie de starea pe care o traversezi, iti recomandam un mic ghid de meloterapie.
Claude Debussy - Sonata pentru pian si harpa
Nicolo Paganini - Concert nr. 4 in Re Minor
Piotr Ilici Ceaikovsky - Uvertura operei "Frumoasa din padurea adormita"
Ludwig van Beethoven - Concertul imperial nr. 5 (Adagio din sonata pentru violoncel si orchestra in sol minor)
Franz Schubert - "Rosamunda"' "Ave Maria"
Piotr Ilici Ceaikovsky - "Lacul lebedelor"
Robert Schumann - "Reverie"
Wolfgang Amadeus Mozart - Concert nr. 21 pentru pian si orchestra
Wolfgang Amadeus Mozart - "Don Juan"
Franz Lizst - "Rapsodie maghiara"
Johann Sebastian Bach - "Fugile"
Ludwig van Beethoven - "Pastorala"
Maurice Ravel - "Bolero"
Frederick Chopin - Concert nr. 1 in Mi Minor
Giuseppe Verdi - Marsul din opera "Aida"
Johann Sebastian Bach - Brandenburgicele
Lista ar putea continua, desigur... cu siguranta, tu vei descoperi si alte arii celebre, care te vor ajuta sa treci peste anumite stari negative si chiar sa te redescoperi. Auditie placuta!