Untul sărat ține cel puțin 2 luni la frigider, în timp ce untul nesărat va putea fi utilizat maximum 2 săptămâni. În aceste condiții este probabil ca untul fără sare pe care-l cumperi de la magazin să fie mai proaspăt decât varianta sărată. O altă problemă este determinarea exactă a conținutului de sare pentru a putea fi sigur de cantitatea de sodiu consumată și a preveni hipertensiunea arterială și alte probleme de sănătate.
Când să folosești untul sărat
Are o gamă largă de utilizări. Îl poți consuma la micul dejun cu felii crocante de pâine prăjită sau ca topping pentru friptură, paste și legume. Unele variante de unt sărat includ ierburi aromatice sau alte condimente și ai putea pregăti un nou tip de mic dejun combinând fulgii de cereale cu untul sărat sau întinzându-l pe brioșe ori fursecuri. Vei fi surprins cât de repede vei transforma un mic dejun banal într-un răsfăț culinar cu o aromă specială.
Când să folosești untul nesărat
Utilizarea untului nesărat îți oferă mai mult control asupra gustului final al oricărei rețete. Este un lucru esențial mai ales când pregătești dulciuri cum ar fi torturile, negresele sau plăcintele, în cadrul cărora untul nesărat se va combina armonios cu restul aromelor din ingredientele dulci. Unele rețete vor specifica untul nesărat, iar într-o etapă ulterioară va trebui să adaugi sare. Acest lucru se întâmplă pentru a evita neconcordanța dintre arome.
Diferența la nivel nutrițional
Untul sărat și cel nesărat au o valoare nutritivă similară, dar există câteva diferențe. Numai untul sărat conține vitamina D și aminoacidul betaină. Numărul lor de calorii este identic.
Durata de utilizare și prospețimea
După cum s-a specificat anterior untul sărat ține mai mult la frigider pentru că sarea acționează ca un conservant natural. Prin absorbția umezelii în exces de care au nevoie bacteriile sarea menține untul proaspăt și cu o textură mai atractivă decât untul nesărat până la 3-4 luni.
Deși poți folosi untul sărat pe care îl ai deja de 3 luni pentru a face prăjituri, ar trebui să alegi unt nesărat proaspăt de fiecare dată când prepari o rețetă. În cazul crustelor pentru plăcinte de multe ori poți opta pentru unt nesărat, chiar dacă rețeta specifică cealaltă variantă. Aroma diferă între cele două opțiuni, dar având în vedere că varianta fără sare se strică mai ușor este bine să guști întotdeauna înainte de a adăuga untul la diferite rețete.
Beneficiile și riscurile untului sărat
Este foarte apreciat pentru gustul bun, are mai multă vitamina D decât untul fără sare și poate fi păstrat o perioadă mai îndelungată.
Iată care sunt riscurile consumului de unt sărat:
1. Creșterea nivelului de colesterol
Untul sărat conține grăsimi saturate și anume acid miristic și acid palmitic. Grăsimile saturate contribuie la creșterea nivelului de colesterol„rău” de tip LDL.
2. Creșterea riscului de boli coronariene
Potrivit specialiștilor, alimentele bogate în grăsimi saturate și sodiu cum este untul sărat contribuie la riscul de boli cardiace pentru că favorizează hipertensiunea. Persoanele care suferă de boli coronariene ar trebui să evite untul sărat.
3. Hipertensiunea arterială
O porție de unt conține 42mg de sodiu, crescând riscul de hipertensiune sau agravând starea persoanelor diagnosticate cu această afecțiune.
Beneficiile și riscurile untului nesărat
Iată care sunt avantajele și riscurile consumului de unt nesărat:
1. Vitaminele solubile în grăsimi
Untul nesărat conține vitaminele A și K, cu un rol esențial în funcționarea normală a organismului.
2. Mineralele pentru o piele catifelată, fără imperfecțiuni
Untul nesărat conține cupru, crom, magneziu și zinc. Această combinație previne acneea și reduce semnele lăsate de coșuri.
3. Conținutul ridicat de grăsimi
Fiecare lingură de unt nesărat are 100 de calorii și este obținut exclusiv din grăsimea din lapte. Fii atent la mărimea porției pentru a preveni îngrășarea și alte probleme de sănătate.
4. Potențialul de reducere a riscului de afecțiuni cardiovasculare
În lipsa sodiului untul ar putea deveni util pentru inimă, având în vedere rezultatele obținute în cadrul studiilor de specialitate, care indică faptul că grăsimile saturate nu sunt direct legate de bolile cardiace, ci persoanele care preferă margarina în locul untului nesărat au un risc mai mare de afecțiuni cardiovasculare.