O echipă de cercetători canadieni reconfirmă importanţa perioadei copilăriei pentru evoluţia ulterioară a adultului, când obiceiurile alimentare se formează, pornind de la modelul parental, situaţia economică a familiei, tradiţiile locale, lucru susţinut dealtfel şi de measajele Mişcării naţionale « Şi eu trăiesc sănătos, SETS! », iniţiată de Fundaţia PRAIS. Mişcarea SETS, ajunsă în acest an la a IV -a ediţie, acompaniază direct acest proces important de formare a obiceiurilor de stil de viaţă sănătos a peste 100 000 de elevi din România prin educaţie extracuriculară şi intervenţii în şcolile primare.
Comportamentele alimentare dezechilibrate ale copiilor, lipsa de mişcare zilnică, pot fi asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare care pot apărea încă din adolescenţă, sau în viaţa adultă, potrivit studiului* publicat de cercetatorii Universitatii din Toronto, în colaborare cu reţeaua medicală TARGet Kids!.
Studiul, realizat pe un eşantion de 1 076 de copii preșcolari cu vârste cuprinse între 3 şi 5 ani, a analizat legătura dintre obiceiurile alimentare și nivelurile serice de colesterol lipoproteic (HDL), care este considerat a fi un marker pentru riscul de boli cardiovasculare.
Autorii studiului afirmă că asocierea dintre comportamentele alimentare şi riscul cardiovascular apare devreme în viaţă şi poate fi o ţintă potenţială pentru o intervenţie timpurie.
"Rezultatele acestui studiu întăresc argumentele pentru continuarea efortului global de prevenire a obezităţii infantile, de promovare a stilului de viaţă sănătos, pe care îl susţinem în cadrul EPODE International Network, cea mai mare reţea globală de prevenire a obezităţii, ce reuneşte 37 de programe naţionale cu metodologii similare din 25 ţări, din care facem parte ca membru activ şi model de bună practică prin mişcarea naţională din România – « Şi eu trăiesc sănătos, SETS! »", a declarat Silvia Bucur, Preşedinte al Fundaţiei PRAIS.
Pentru a reuşi, cercetările recomandă abordarea "nutriţiei responsabile”, un model în care adulții asigură accesul adecvat la alimente sănătoase, iar copii folosesc propria lor judecată (bazată pe educaţie şi informare – n.a.), pentru a determina momentul, ritmul și cantitatea de alimente consumată.