Cum ajung alimentele sa fie contaminate?
Alimentele se pot contamina din mediul inconjurator (praf, microbi), pe parcursul procesului de crestere (fructe, legume) sau in timpul prepararii lor (contamineaza atat bucatarul cat si consumatorul).
Cum impiedicam alimentele sa fie contaminate?
Alimentele trebuie refrigerate la temperaturi optime. Exista chiar o conduita de dispunere a tipurilor de alimente in frigider, cum ar fi nealaturarea carnii altor alimente (trebuie respectata in special de persoanele sensibile digestiv), de asemeni trebuie spalate si curatate cu grija inainte de a fi consumate, iar prepararea trebuie facuta la temperaturi corespunzatoare, pentru ca temperaturile inalte distrug majoritatea germenilor patogeni.
Despre spalatul pe maini inainte de preparea, servirea si luarea mesei, nu cred ca este necesar sa amintesc, dar o fac, pentru ca uneori informatia nu este suficient de asimilata.
Ce ne supara?
Principalele semne si simptome ce apar in intoxicatia alimentara sunt cele gastro-intestinale.
Primul simptom este, in cele mai multe dintre cazuri, diareea.
Deseori aceasta poate fi insotita de manifestari suplimentare: greata, varsaturile si durerea abdominala (crampele intestinale).
E important sa stim ca nu toate toxiinfectiile alimentare "beneficiaza" de aceste simptome relativ usoare care nu provoaca un disconfort major bolnavului.
" Salmonella enteridis - dobandita in special prin consumul oualelor de rata insuficient preparate
" Clostridium botulinum - bacterie ce produce neurotoxina botulinica, usor de recunoscut in conserve. Din cauza gazului pe care il produce, capacul se bombeaza
" Escherichia Coli care produce diareea sanguinolenta
Agentii patogeni au nevoie de un timp de incubatie, ca in oricare infectie, astfel ca semnele si simptomele unei infectii digestive pot aparea intr-un interval de 2-3 ore si 12-36, chiar 48 de ore uneori.
Acest interval depinde de tipul agentului patogen precum si de factorii ce tin de individualitatea pacientului: varsta, starea de sanatate, forta raspunsului imunitar. Persoanele cu risc crescut de a dezvolta aceste boli sunt copiii, femeile insarcinate, varstnicii, bonavii cronici (in special diabeticii) si pacientii care urmeaza un tratament imunosupresor.
Cum evolueaza boala?
Agentii patogeni ingerati ajung la nivelul intestinului subtire prin intermediul alimentelor contaminate. Aici urmeaza mai multe trasee in functie de tipul fiecarui agent: unele se ataseaza de peretele intestinal, incep sa se multiplice, provocand inflamatie locala, altele raman in peretele intestinal si produc toxine pe care le elibereaza in circulatia sangvina iar altele pot chiar invada tesuturile si organele.
Simptomele principale ale infectiei alimentare (diareea, varsaturile, febra) sunt de fapt o metoda de aparare a organismului, folosita in incercarea lui de a elimina in timp cat mai scurt agentii patogeni care au provocat infectia.
Cand ne speriem?
E simplu sa ne pastram calmul si sa stim cand sa reactionam adecvat.
In medicina veche, totul se oprea la "raza" apusului de soare. Nimic rau nu trebuia sa dureze peste ora apunerii soarelui.
La noi, e mai simplu sa solicitam un consult medical daca durerile abdominale nu sunt diminuate dupa scaunele dese, daca varsaturile dureaza mai mult de o zi sau daca diareea dureaza mai mult de 2-3 zile (la adulti).
La copii intervalele se scurteaza si trebuie sa fim mai atenti fiindca pericolul de deshidratare este mult marit, in special sub 1 an.
Va indic pe scurt semnele grave (asociate celor obisnuite, mentionate anterior) care trebuie sa ne traga de maneca pentru a ne prezenta la un spital, cum sunt durerea intensa de cap, vertijul, tulburarile de vedere, crampele si oboseala musculara, diareea sanghinolenta.
Cum tratam?
Si aici parerile sunt impartite.
Unii medici opteaza pentru neadministrarea oricarei medicatii, lasand boala sa evolueze de la sine. Bineinteles nu in cazul copiilor, varstnicilor si bolnavilor cronici.
Aceasta atitudine terapeutica este permisa pentru bolnavii care "beneficiaza" de simptome uzuale si suportabile: greata, varsaturi, diaree, crampe intestinale.
Acestea sunt infectii bacteriene usoare, care dispar in cateva zile, in absenta oricarui tratament. Este bine, repet, atunci cand este cazul, sa ne lasam organismul sa lupte cu mijloace proprii impotriva factorilor patogeni. Ne ajuta la sporirea imunitatii, precum si la dobandirea de noi anticorpi, gata de lupta in cazul urmatoarei infectii cu acelasi agent.
Insa, sunt si cazuri in care diareea persista si simptomele se accentueaza. Atunci se recomanda consultul medical si initierea tratamentului.
Tratamentul in sine este simplist in infectiile enterale simple pe care le-am descris pana acum. Nu sunt necesare antibioticele, doar o buna hidratare urmata de o dieta de tranzitie (face trecerea de la dieta terapeutica la dieta obisnuita, dinainte de imbolnavire). E recomandat sa evitati antidiareicele, in absenta sfatului medicului, pentru ca aceste medicamente inhiba eliminarea agentilor patogeni si toxinelor produse de acestia.
" Pentru HIDRATARE se folosesc ceaiuri (menta, sunatoare) indulcite, apa plata, apa fiarta, supe de legume, compoturi, suc de morcovi. Bauturile pot fi indulcite (fara exagerari), contrar credintei populare ca nu trebuie folosit zaharul. Se evita bauturile carbogazoase sau cele cu prea mult zahar. Bauturile trebuie administrare in cantitati mici si dese.
" DIETA DE TRANZITIE este formata din orez fiert, branza, banane, piure de legume sau de cartofi, administrate, ca si bauturile in prize dese si in cantitati mici.
" DIETA NORMALA se poate relua la normalizarea scaunului, acesta fiind semnul ce o "anunta". Nu se face brusc, e recomandat sa se inceapa moderat. Normalizarea scaunului poate dura de la 2 la 4 zile in plus fata de cele 2-3 zile in care se atenueaza simptomele.
Ce facem dupa ce am scapat?
E important sa evitam excesele in timp ce ne recuperam progresiv energia de inainte de imbolnavire. Pentru a nu ne infecta din nou trebuie sa ne informam despre normele igienice de stocare si utilizare a alimentelor (cum impiedicam alimentele sa fie contaminate) pentru a ne adapta la sensibilitatea organismului propriu.
de Dr. Andreea Tripac
Medic generalist, rezident medicina interna