Cât de multă mișcare trebuie să faci pentru un creier sănătos

Nu există nicio îndoială că exercițiile sunt bune pentru organism și există din ce în ce mai multe dovezi care atestă faptul că starea activă fizică poate duce la încetinirea scăderii normale a funcției cerebrale care apare odată cu înaintarea în vârstă.

Specialiștii recomandă ca adulții să încerce să facă cel puțin 150 de minute de mișcare moderată până la intensă într-o săptămână, pentru sănătatea inimii. Însă de câtă mișcare este nevoie pentru un creier sănătos?

De câtă mișcare are nevoie un creier sănătos?


Într-un nou studiu publicat în Neurology: Clinical Practice, cercetătorii conduși de Joyce Gomes-Osman, profesor asistent de terapie fizică și neurologie la Universitatea din Miami Miller School of Medicine au hotărât să găsească o rețetă de exerciții pentru creier. Aceștia au analizat aproape 100 de studii existente, care au asociat exercițiile fizice cu mai mult de 122 de teste diferite ale funcției cerebrale. Pe baza datelor provenite de la mai mult de 11.000 de persoane în vârstă, oamenii de știință au descoperit că persoanele care au făcut mișcare pentru aproximativ 52 de ore de-a lungul unei perioade de aproximativ șase luni au prezentat cele mai mari îmbunătățiri în diferite teste de gândire și de viteză.
În medie, oamenii au făcut mișcare pentru aproximativ o oră, de trei ori pe săptămână. Iar efectul a fost aplicat atât persoanelor fără declin cognitiv, cât și celor cu o insuficiență cognitivă ușoară sau demență.

52 de ore nu reprezintă neapărat numărul magic. Există anumite praguri. Dar aceste rezultate indică faptul că, pentru a obține beneficiile date de exerciții pentru creier, pentru a ajuta zonele implicate în gândire și rezolvarea problemelor, este nevoie de o expunere mai lungă la mișcare. Toate acestea sunt procese mecanice și necesită timp pentru a se dezvolta.

Participanții la studiu au prezentat cele mai puternice îmbunătățiri la nivelul capacității lor de a rezolva probleme și de a procesa informații. Efectul nu a fost la fel de puternic în cadrul testelor de memorie, dar cele mai complexe funcții ale creierului, de la raționament la viteza de procesare, sunt corelate.
Există o suprapunere între capacitatea de gestiona timpul, acordarea atenției și sarcinile memoriei. În studiile viitoare, oamenii de știință speră să afle mai multe despre persoanele sensibile la efectele exercițiilor fizice.

Ceea ce a surprins cercetătorii a fost că singura corelație puternică între exerciții și funcția creierului a apărut atunci când au analizat timpul total pe care oamenii l-au petrecut ca fiind fizic activi. Ei nu au găsit asociații între îmbunătățirea gândirii și frecvența, intensitatea sau durata exercițiilor.

Se credea că minutele săptămânale petrecute făcând exerciții reprezintă ceva important. Acest lucru poate susține în continuare ideea că, pentru sănătatea creierului, efectul general și cumulat al activității fizice este ceea ce contează.
Acest lucru sugerează că exercițiile afectează creierul într-o varietate de moduri diferite, de la prezervarea rețelei nervoase a creierului, care începe să vadă un declin odată cu înaintarea în vârstă, la stimularea funcției neuronilor și îmbunătățirea fluxului sanguin către celulele creierului, precum și stimularea producției de factori de creștere, pentru a ajuta celulele implicate în sarcini de gândire la nivel superior.

Aceste rezultate îi ajută pe oamenii de știință să se apropie de sfaturi foarte practice, mai ales în cazul persoanelor care prezintă o vulnerabilitate genetică pentru dezvoltarea afecțiunilor neurogenerative. Studiul actual a inclus diferite tipuri de exerciții: aerobic, antrenamente cu greutăți și activități de tip tai chi. Cercetătorii speră să afle mai multe despre ce tipuri de exerciții par să aibă cele mai multe beneficii pentru creier, precum și despre modul în care mișcarea ar trebui distribuită pe zile.
Aceste informații ar putea ajuta oamenii să fie mai proactivi în ceea ce privește evitarea declinului cognitiv și pot chiar ajuta la stoparea unor probleme cerebrale asociate cu boli degenerative mai severe, cum ar fi demența și boala Alzheimer.