Ritmul sănătăţii: de ce este important nu doar ce, dar și când mănânci

Corpul uman realizează pe parcursul zilei o serie de procese la intervale de timp regulate, răspunzând la stimuli specifici: lumină, întuneric, căldură, frig. Prin stilul de viaţă modern, în care petrecem mai puţin timp expuşi luminii naturale, muncind tot mai mult în spaţii închise şi având obiceiul de a mânca la ore diferite, ajungem să perturbăm echilibrul acestor procese.

Mâncatul la ore nepotrivite ne afectează bioritmul?

Ángelles Rol, PhD & Juan Antonio Madrid, Ph.D., Laboratorul de Chronobiologie, Universitatea din Murcia, Spania.

Herbalife Nutrition, o companie de nutriție globală, a comandat o serie de articole de specialitate din partea Universităţii din Murcia, Spania pentru a explica importanţa ritmului circadian pentru sănătate, cum trebuie să programăm nevoile nutriţionale şi care este legătura directă între bioritm şi un stil de viaţă sănătos şi activ.

În societățile dezvoltate, incidența supraponderabilității, a obezității și a bolilor metabolice este în continuă creștere. Stilurile de viață foarte sedentare şi accesul facil la alimentele hipercalorice sunt cele două motive principale care ar putea explica această epidemie. Până în prezent, cercetarea acestei probleme s-a axat stirct pe analiza impactului compoziției dietei prin întrebarea: ce mănâncăm? O atenție mai mică a fost acordată unui alt aspect important al nutriției: când mâncăm? Cronobiologia comportamentului alimentar se ocupă de acest subiect, studiind influența programelor noastre de alimentație asupra metabolismului, regularității și nutrienților pe care îi consumăm în momente diferite ale zilei.

Se ştie că amânarea meselor, în special obiceiul de a mânca la ore târzii, este asociată cu un risc crescut de îngrăşare, obezitate, tulburări metabolice și de somn. Mai mult decât atât, unele substanțe nutritive ne pot face să ne simțim mai rău sau mai bine, în funcție de momentul în care sunt ingerate. Acesta este cazul zaharurilor, deoarece atunci când sunt consumate pe timp de noapte, produc o creștere mai mare a glicemiei din cauza rezistenței la insulină, care apare în mod natural în timpul perioadei de post nocturn.

Obiceiul de a consuma mâncare gătită, la ore fixe, în spaţiul familial se transformă treptat în obiceiul de a mânca în oraş produse semi-preparate, după un program neregulat. Ar putea acest stil de hrănire să ne afecteze sănătatea? Răspunsul este afirmativ. Pentru a înțelege de ce este important acest aspect, vom lua în calcul două caracteristici fundamentale ale "ceasului biologic circadian". Primul este faptul că ceasul trebuie să fie setat zilnic, prin agenţii de mediu (așa-numitele dătătoare de timp sau zeitgebre), acesta incluzând ciclul "lumină-întuneric" și timpul regulat al mesei. În absența acestor sincronizatoare, ritmurile nu ţin pasul cu bioritmul nostru de 24 de ore.

Al doilea este acela al funcției ceasului biologic de a permite proceselor fiziologice să anticipeze aceste evenimente periodice care apar în viața noastră obișnuită. Astfel, ceasul circadian ne pregătește să ne trezim și să ne ridicăm dimineața, făcându-l un proces mai puțin traumatizant, în timp ce anticipăm exact momentul în care vom mânca. Dacă procesul de alimentare are loc întotdeauna la aceaşi oră, ceasul circadian va activa în prealabil motilitatea gastrointestinală și secrețiile digestive, iar când se vor consuma alimentele, digestia, absorbția nutrienților și procesele metabolice pot fi efectuate cu o eficiență maximă. Un program neregulat de alimentaţie împiedică sincronizarea ceasului circadian și previne funcția sa anticipativă.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că aceste studii care au abordat experimental impactul meselor neregulate au arătat rezultate semnificative în ceea ce privește impactul acestui ritm asupra sănătaţii. Prin urmare, când renunțăm la mese și / sau acestea se întâmplă în momente neregulate, s-au observant câteva simptome nesănătoase: i) scade efectul termogen al alimentelor (creșterea tranzitorie a  termogenezei indusa de dietă); respectiv vom arde mai putine calorii; ii) crește senzaţia de foame, parțial ca o consecință a reducerii nivelurilor de peptidă YY (un semnal de sațietate) ca răspuns la aportul alimentar; iii) înrăutățirea controlului glicemiei, atât la subiecții sănătoși, cât și la cei diabetici.

În plus, studiile epidemiologice efectuate la populații mari au arătat că persoanele care mănâncă neregulat sunt mai susceptibile de a suferi de sindrom metabolic, rezistență la insulină (insulina eliberată ca răspuns la alimente produce un efect mai mic și apoi creșterea glicemiei) și evenimente cardiovasculare.

În concluzie, un program de alimentaţie regulat va spori sincronizarea ceasului circadian și vor îndeplini funcția anticipativă de îmbunătățire a eficienței digestive și metabolice.


Referințe
Alhussain MH, Macdonald IA, Taylor MA. Efecte modelului de nutriţie neregulat asupra consumului de energie, metabolismul și reglarea apetitului: un studiu controlat, randomizat, la femei sănătoase cu greutate normală. Am J Clin Nutr. 2016; 104 (1): 21-32.
 
Sierra-Johnson J, Unden AL, Linestrand M, Rosell M, Sjogren P, Kolak M, De Faire U, Fisher RM, Hellénius ML. Alimentația neregulată: un nou factor de risc pentru pentru sindromul metabolic. Obezitatea (Silver Spring). 2008; 16 (6): 1302-7.
López A, Rol MA, Madrid JA. Ritmuri biologice în nutriție și metabolism. În "Cronobiologia Básica y Clínica". Edite @ red. Madrid 2006.