Dupa ce s-a definit in materialul de saptamana trecuta notiunea de "dieta personalizata", este timpul sa admitem ca aproape oricare dintre dietele adresate publicului general si explicate in sute de carti de specialitate, functioneaza doar pentru o parte dintre persoanele carora li se adreseaza.
Pentru ca oamenii nu sunt identici, pentru ca nu toti oamenii tolereaza alimentele la fel, pentru ca fiecare dintre noi este unic si irepetabil, diferit de oricine altcineva si nu putem invata prea multe despre dieta potrivita, citind doar listele clasice si depasite cu alimente "bune" si alimente "rele". De aceea trebuie acordata putina atentie si termenului "toleranta alimentara".
Este o sensibilitate la elementele chimice aflate in alimente. Spre deosebire de alergie, o cantitate din respectivul produs poate fi consumata fara a produce o stare patologica. Aceasta cantitate difera de la persoana la persoana. In perioade de stress sau de schimbari hormonale, o persoana poate deveni mai sensibila si implicit mai intoleranta.
Intoleranta la salicilat, amine, lactoza si gluten sunt exemple de intoleranta la elemente naturale. Salicilatul se gaseste in majoritatea alimentelor. Aminele se gasesc in circa 70% din alimente cum ar fi: in unele carnuri, peste sau branzeturi. Glutenul sau substantele asemanatoare se gaseste in principal in grau, orz, ovaz, secara. Lactoza se gaseste in lapte si unele produse lactate.
Intoleranta la diversele lectine este probabil cea mai cunoscuta intoleranta alimentara. Cel mai adesea, alimentele care nu pot fi tolerate de organism, nu pot fi digerate intr-un mod optim. Sunt, de asemenea, multe persoane intolerante la produse chimice introduse artificial, cum ar fi MSG (monosodiu-glutamat), sulfiti (conservant folosit la multe alimente procesate, inclusiv vin) si alti aditivi utilizati.
MSG-ul si salicilat-ul se gasesc si in mod natural in unele alimente. Cantitati suplimentare din acestea sunt introduse in anumite alimente si produse cosmetice, pentru a le imbunatati gustul, parfumul sau prospetimea.
Cu totii am citit studii care suna in genul "acest aliment previne aparitia cancerului", "acest aliment previne aparitia bolilor cardiovasculare" sau "consumati acest produs, contine un anumit nutrient si acel nutrient previne Alzheimer, Parkinson sau diabetul".
Problema acestor studii este ca ele sunt toate bazate pe statistica, calculand medii pentru un grup mare de subiecti. Cea mai mare parte a stiintei se bazeaza pe statistica. DAR, asa cum spuneam, nu suntem statistici, suntem unici si irepetabili.
Daca ceva este bun pentru majoritatea oamenilor, asa cum sugereaza cercetarea bazata pe statistica, exista totusi o sansa ca acel ceva particular sa nu fie bun pentru tine. E cazul sa tinem cont de aceasta idee, iar in momentul in care se urmeaza o dieta, ar fi recomandat sa se incerce un program alimentar ales dupa criterii clare si obiective si mai ales personale si care sa vizeze nu numai scaderea ponderala ci si instaurarea unei ordini interioare, de care avem cu totii atata nevoie.