De multe ori ajungi să privești Crăciunul ca pe o sărbătoare plină de cadouri, dar nu mai ai același entuziasm. Cu siguranță câteva povești reale îți vor reda speranța, arătându-ți că niciun Crăciun nu este la fel ca altul și că este intervalul ideal pentru noi dorințe și bucurii.
1. Darul dintr-o scrisoare de Crăciun
„Mama mea mi-a spus această poveste din timpul primului Război Mondial. În 1917, în apropierea Crăciunului, mama nu avea de gând să sărbătorească deloc pentru că fratele ei Archie era dat dispărut și se credea că fusese împușcat pe front. Oamenii din oraș glumeau pe seama poștașului spunând că mereu citește toate felicitările care sosesc cu trenul, iar în seara de Crăciun și-a justificat pe deplin reputația. Familia mea i-a fost mereu recunoscătoare pentru că, în loc să aștepte ca felicitările să fie trimise după ziua de Crăciun, a sunat-o pe bunica mea și i-a spus că Archie este prizonier și că i-a trimis o scrisoare în care îi spunea că se simte bine. Mama mi-a spus că a fost cel mai frumos Crăciun, iar Archie s-a întors acasă după aceea și a trăit până la 90 de ani”, spune Kay Johnson, din Dakota de Sud.
2. Monedele au făcut diferența
„Cu mulți ani în urmă, pe când nu câștigam decât câțiva cenți pe oră, cei trei copii ai mei au spus că vor să primească biciclete de Crăciun. Începând din ianuarie am pus deoparte 3 biciclete și am plătit pentru ele tot anul, dar cu o săptămână înainte de Crăciun tot mai aveam de plătit 14 dolari. În sâmbăta de dinaintea Crăciunului fiul meu Rick m-a întrebat de cât mai am nevoie, iar după ce i-am spus și-a spart pușculița. La început nu am crezut că poate să aibă 14 dolari, dar după ce a numărat mi-a spus că are 15 dolari și că îmi dă 1 dolar bonus ca să iau benzină și să merg să aduc bicicletele acasă. Mereu am crezut că a fost un miracol de Crăciun, iar atmosfera din acel an a fost cu totul specială”, povestește Dot Williams, din Georgia.
3. Moșul ne-a găsit pe drum
„În 1961, în preajma Crăciunului, eram cu familia în drum spre Seattle pentru că primisem o nouă repartizare. Ne-am cazat la un hotel din Watertown, Dakota de Sud. Nu era un moment prielnic pentru a călători cu cei mici și credeam că vor fi dezamăgiți de un astfel de Crăciun. Copiii erau deja îngrijorați dacă Moșul va reuși să ne găsească în timp ce călătoream. Tocmai ne duceam cu mașina în centru la un magazin, când la intersecție am dat peste un Moș Crăciun. Ne-a făcut cu mâna ca să ne oprim, a venit la mașină, a băgat capul pe geam și le-a spus copiilor că tocmai se gândea unde să-i găsească. Cei mici au fost încântați și s-au asigurat că Moșul știe la ce hotel stăm. Este posibil ca Moșul să fi observat după numărul de înmatriculare că venim din alt stat, dar oricare ar fi fost motivul, Crăciunul din 1961 a fost unul memorabil pentru copiii noștri”, spune Dave Grinstead, din Washington.
4. Soarta ne-a aruncat un brad în cale
„În 1958, în apropierea Crăciunului, le-am spus copiilor noștri de 3 și 4 ani că vom avea un brad frumos decorat și că va arăta cu totul special. În ajunul Crăciunului, când plecam de la brutăria pe care tocmai o cumpărasem după ce numărasem toate chitanțele și făcusem curat, ne îndreptam liniștiți spre casă când deodată ne-am amintit că nu cumpărasem un brad de Crăciun. Am căutat un vânzător, dar nu mai era nimeni.
La aproximativ 1km de casă, am oprit mașina pentru să semaforul era roșu, iar o rafală puternică de vânt a intrat pe fereastra mașinii și am simțit că ceva lovește fața mașinii. Soțul meu s-a dus să vadă despre ce era vorba și s-a întors cu un brad mare, apărut ca prin minune. Ne-am dus la magazinul de la colț care avea o reclamă pentru brazi și i-am întrebat cât trebuie să le plătim pentru brad, dar ne-au zis că anul acela nu vând brazi. A fost ca un miracol și nici până astăzi nu știm de unde a apărut bradul. A fost cel mai frumos brad din toți anii și nu vom uita această întâmplare magică”, spune Gertrude Albert, din Pennsylvania.
Posteaza comentariu