"Matei nu mai e langa noi. A venit pe lume in ziua de 17 iunie si a plecat in data de 20. S-a luptat sa traiasca. Transpozitie de vase mari (insesizabila la ecografie). Dupa care au mai aparut. Hemoragie pe creier. Stop cardiac de 3-4 ori. A trait doar conectat la aparate si cu ajutorul a numeroase substante. Nu a avut nicio sansa. Noi, parintii lui, i-am dat una: sa ajunga la Cluj pentru o interventie chirurgicala. Matei a ajuns la Cluj in cursul serii trecute. Noaptea inimioara lui a incetat sa mai bata. Am facut tot ce ne-a stat in putinta. Asa a fost sa fie. Viata nu e datoare sa fie buna cu noi. Dumnezeu a avut planul lui.
O s-o luam de la capat. Matei este copilul nostru!
Le multumesc tuturor celor care ne-au ajutat si ne-au stat alaturi in tot acest timp, cu toate ca "multumesc" e un cuvant prea mic pentru gesturile lor. Si Matei le multumeste…"
Vivi
"Nu totdeauna povestile au un final frumos.
Dar acesta nu este finalul.
Eu si Vivi ne vom continua povestea.
Dar va fi doar povestea noastra, a mea, a lui Vivi, a lui Matei Diego, baietelul nostru drag si a fratilor lui care vor veni.
Caci vor veni…"
Alec
Adio
Violeta Floricica
Comentariile 1-50 din 52
Sa stii k si eu am trecut prin ceva asemanator .. dar Dumnezeu a vrut ca fetita mea sa traiasca si sa ne lumineze viata . Trebuie sa fii puternica
sunt o mamica care a trecut prin asa ceva.Au trecut 3 ani de cand fetita mea nu mai e dar am ramas cu amintirea ei si cu un suflet gol.Durerea va ramane mereu in sufletul meu Fetita s-a nascut cu transpozitie de vase,dar dupa operatie a murit Cine a trecut prin asa ceva putem vorbi pe mes. laura75pop59
stiu ca a trecut mult timp de cand sa intamplat.am intrat intamplator pe acest sait.nu am putut sa-ti citesc tot jurnalul.mam regasit in cateva povesti deale tale.ex:patutul,carutul si altele.eu am 4 luni de cand ma nascut.am nacut ,as putea spune tarziu(42 de sapt),de fapt ptr mine era tarziu.asteptam ziua cea mare de cand ma ramas gravida.numaram zilele.cumparam hainute,biberoane etc....a fi gravida este un lucru ff mare si cred ca ce-l mai frumos lucru care i se poate intampla unei femei.daca nu ave-am copil poate nu pute-am sa te inteleg asa cum te inteleg acum cand am copil. nu vreau sa-mi imaginez ce este in sufletul tau si cea fost.eu va doresc atat tie cat si sotului tau sa fiti puternici, dumnezeu a avut nevoie de un ingeras,dar va va da altul!!! fiti tari,ptr ca viata ne rezerva atat bune cat si rele.
la cele o mie de intrebari pe care le ai pentru Dumnezeu baietelul tau o sa iti raspunda cand iti va veni vremea si o sa fiti iar impreuna. Pana atunci traieste mai frumos si mai bine sub aripile ingerului pentru toti copiii tai
Citind aceasta insemnare o lacrima a stabatut obrazul meu din strafundul sufletului, m-am intors si m-am uitat la fetita mea , am luato de la jucarii si am imbratisato si mi-am dat seama ce inseamna o asemenea pierdere pt o mama. Fie ca ingerii sa il incinjoare si sa vegheze.....Condoleantele mele!!!
Abia astazi am citit acesta trista pagina de jurnal si nu va pot explica emotia si lacrimile ce m-au napadit: fiul meu Alex s-a nascut in aceeasi zi cu Matei! dar Alex este bine.. nu mai am cuvinte.. Eu nu cred ca cineva iti poate alina durerea dar primeste gandurile si incurajarile noastre sincere, semn ca suntem alaturi de tine si de sotul tau. SINCERE CONDOLEANTE!
Draga de tine! Pe Matei il vei avea aproape tot timpul si il cunosti mai bine ca oricine. Asta iti este si durerea cea mai mare, dar si cea mai duioasa amintire. Aveti grija de voi, ajutati-va , tu si sotul tau, sa treceti mai departe. Plangeti impreuna si povestiti de Matei. L-ati asteptat mult si acum nu poate sa stea cu voi, sa nu va suparati pe el. S-a grabit si a uitat ce durere lasa in sufletele celor pregatiti sa-l iubeasca. Si el va iubeste pe amandoi, dar i-a fost greu sa ramana. O micuta consolare va ofer: daca ar fi supravietuit, s-ar fi chinuit prea tare, prea multe interventii , prea multa durere, ar fi fost trist. Asa, de undeva, de sus, va zambeste voua, parintilor lui. Condoleante sincere! ...si lacrimile mele
sunt si eu mama dar totusi nu-mi vine sa cred...sper ca dumnezeu sa iti dea putere sa treci peste aceasta mare durere! fii puternica!
....să-ţi dea Dumnezeu putere! Şi ţie şi celor dragi
Nu pot sa-ti spun in cuvinte cat de mult doare si ce neputinta au cei din jurul tau sa te faca sa te simti bine. Nu au cum, totusi, nu te retrage in sinea ta, te asteptam cu vesti mai bune, sa te stim bine. Ai incheiat cu un ton optimism, sa nu ti-l pierzi....succes.
nu pot sa cred... cu catva timp in urma adik o luna si mai bn am intrat aici(pe eva.ro) si am dat peste jurnalul tau..m-a atras din prima clipa..scriai depsre cum mergeai la operatie si ne vei tine cu totul la curand... atunci cautasem pe net un nume pt bebelusul meu care trebuia sa se nasca si nu stiam care sa il dau si cand am citit numele MATEI mi-am pus in gand: daca voi naste un baiat se va numi MATEI( m-am indragostit de numele acesta din prima clipa) si am un baietel cu acest nume. acum cand am intrat iar pe EVA ma gandeam sa vad ce mai faceti si cand am citit m-am imparosat..nu-mi vine sa cred...imi pare rau din tot sufletul meu.. fii tare, stiu ca e usor de spus, dar nimeni nu poate stii cum iti e numai cineva care a trecut prin asemenea situatie. :( regret alaturi de tine..eu cunosc inka o persoana care a pierdut o fetita si care nici acum dupa ce a nascut doi baieti inca plange si o doare inima dupa fetita ei...pacat doar atat pot sa spun nik mai mult......
Draga noastra mamica, acum dupa ceva timp, ìndraznesc sa-ti tulbur tacerea si doliul din suflet, ìn speranta ca te mai uiti poate pe acest forum. Dupa ce am citit ca Matei s-a dus deja ìn sfere mai ìnalte, mai deschideam doar blogul tau.... Daca atunci nu te-am putut ajuta concret, acum ìmi permit, ìn speranta ca vei citi, sa-ti recomand macar o adresa descoperita ieri: www.vindecare.go.ro Vei gasi acolo "Daruim Lumina si Iubire" pt vindecarea mentala si spirituala, ceva scris de Sanda Stefan, omagiind pe Valeriu Popa si pe Raluca Dtrache. Capitolul "moartea si viata de dincolo", "reìncarnarea", "vinedcarea prin gandire", cu siguranta ti-ar fi de folos. Dumnezeu sa va ocroteasca si sa va lumineze calea! Ati fot ca adierea unei aripi de ìnger, care a trecut pe-aici si ne-a ramas ìn suflet...
eu si familia mea suntem alaturi de voi.am si eu doi baietei si nu imi pot imagina viata fara ei.fiti tari.dumnezeu va da puterea de a merge mai departe.
pierderea suferita iti va ramane intiparita in suflet pentru totdeauna, insa esti puternica si o vei lua de la capat...iti doresc sa ai putere si credinta in Dumnezeu!
eu personal il cunosc pe alec si de cateva luni si pe sotia sa in putinul timp care l-am petrecut cu ei am realizat ca diego matei era insasi ratiunea lor de a trai imi pare nespus de rau ca un lucru atat de groaznic a putut sa li se intample unor persoane care erau sortiti sa fie niste parinti minunati dupa cum si-au dorit aceasta nastere si cat s-au pregatit pentru ea sper doar sa reuseasca sa treaca peste aceasta situatie si sa ne revedem cat mai curand
Nu pot sa spun decat ca regret ceea ce ti s-a-ntamplat. Ma rog ca D-zeu sa-ti dea puterea de care ai nevoie pt a merge mai departe. Lacrimile mi-au impaienjenit privirea pt durerea vostra.Micutul este printre ingeri si va insufla putere. Sunt sigura de asta. D-zeu sa va binecuvinteze.
Dumnezeule, am trecut si eu prin asta. E cumplit insa timpul le rezolva pe toate. Va recomand ca dupa perioada asta chinuitoare sa va uniti fortele, sa va iubiti si sa incercati din nou. Dumnezeu sa va dea putere!
Acum am citit si sa stii ca iti suntem alaturi si plangem cu tine.Este un adevarat shoc.Nu-mi vine sa cred.Ne pare rau.Nu-mi dau seama ce simti dar,veri, te rog fii tare,puternica pt tine si pentru Alec.te iubim mult
as vrea sa pot spune ca totu va fi bine dar nu pot coondoleante si sa fii mindra ca ai mers pina la capat.iar pt micul ingeras sa ajunga intr-un loc plin de lumina de verdeata si alaturi de ingeri.suntem alaturi de voi si va impartim durerea din suflet.cu toate ca sunt gravida si astept sa nasc sufletul meu e plin de durere si lacrimile imi cad din ochi si nu le pot stapini.am trecut printr-un caz asemanator mi-am pierdut nepotica care a trait doar 13 ore si se banuieste ca fetita care o astept ar avea malformatie.timpu va alina din durerea ta macar un pic,Dumnezeu are nevoie si de ingeri mici.pt orice ai nevoie ai emailul meu.te poop si multa forta
Doamne ce rau imi pare, nu mi-a venit sa cred cand am vazut, asteptam sa vad ca totul e bine. Sper din tot sufletul sa va reveniti cat nai curand, noi suntem alaturi de voi. Dumnezeu sa-l odihneasca si sa aiba grija de voi.
Nu-mi venea sa cred ochilor! Ce veste tragica!!! Dupa multa vreme, deschid acest blog, obisnuita cu mamica noastra draga care-l astepta pe Matei, cel care parca nu voia sa dea ochiii cu lumea aceasta... Sa fi stiut ce-l asteapta? Ma gandisem ìn acele zile de lungi asteptari, la faptul ca ceva poate fi ìn neregula si ca medicii ar fi trebuit sa interneze mamica si sa ia ìn serios aceasta ìntarziere a nasterii... Acum e prea tarziu! Am sufletul si inima grea de tristete si lacrimi; Matei era si bebelusul nostru, oarecum. Toata compasiunea si cele mai sincere condoleante, cu siguranta ìmpartasite de toti cei care te-au citit de-alungul sarcinii! Viata e un sir de ìncercari si voi ati fost alesi sa treceti prin aceasta drama; pierderea unei fiinte dragi e dureroasa, ìnsa disparitia brusca a unui copil este ceva teribil. Va doresc forta necesara sa mergeti mai departe cu optimism si curaj, rugandu-ma pt micutul Matei si pt voi! Dumnezeu sa va ìntareasca si sa va dea un viitor mai bun, sa aveti parte de copii si familie numeroasa, unita! Ti-as scrie mai mult, dar sunt ìnca sub socul vestii si nici nu cred ca ai, draga mamica, starea optima pt a continua dialogul cu noi, deocamdata. Sper sa ai alaturi prieteni buni si poate chiar un psiholog, printre acestia. Daca doresti, lasa o adresa sau o casuta postala, sa-ti pot trimite mai multe sfaturi sau opinii, care te-ar putea ajuta ìn aceasta perioada delicata. Odihneste, Doamne, sufletele raposatilor; Ocroteste-i si pe cei ramasi aici, pe Pamant!!!
E trist cand vezi ca viata e atat de cruda, in special cu cei care nu merita...Regrete sincere! Daca va putem ajuta cu ceva, va rog sa nu ezitati. Cu drag, Sofia, Steluta si Sorin
....AI SPERANTA IN D-ZEU SI CU SIGURANTA VA FI BINE SI PENTRU VOI. Matei vegheaza ....si asteapta darul vostru.Mult curaj sa puteti trece peste aceste momente grele. Un ingeras... Luca Eduard ma face sa lupt in continuare pentru visul meu.
Imbratisari si condoleante :( Imi pare atat de rau pentru voi. Sper ca vei gasi puterea sa treci peste durere si sa zambesti din nou. Nu e usor dar trebuie...pentru viitori fratiori si surioare ale lui Matei. El va fi cu voi tot timpul...ca un ingeras.
Draga mea Vivi, stiu, am simtit pe pielea mea cum e sa traiesti o drama si nimic, dar nimic din ce ti se spune in jur sa nu te ajute cu adevarat... mai stiu ca timpul trece si toate trec si sunt convinsa ca o sa fie bine, o sa iti fie bine si o sa fii, intr-o zi, foarte foarte fericita... Sa te ajute Dumnezeu, draga mea, pentru ca, asa cum te stiu, sunt convinsa ca tu cu siguranta o sa te ajuti! Multa sanatate si multa, multa putere!
draga mea iti doresc multa putere si regret foarte tare ce ti s-a intamplat sa ai mare grija de tine si sa te refaci! ingerasul tau e acolo sus prea devreme si te va ocroti mereu mult curaj si doamne ajuta!
E prima oara cind intru pe acest site,la recomandarea unei prietene,si nu pot sa zic ca te cunosc Vivi,dar am ramas profund impresionata de ceia ce ti s-a intimplat.Trei ore am stat si m-am uitat la pagina goala,pt ca voiam sa-ti scriu ceva de incurajare,dar nimic din ceia ce voiam sa-ti spun nu mi se parea de ajuns pt ati alina macar un pic din durere,pt ca nici un cuvint din lume nu poate sterge durerea pe care o ai tu acum in suflet!Eu am facut timp de 3 ani mai multe inseminari artificiale in speranta de a ramine insarcinata,dar nu s-a intimplat,nu pot sa-ti zic cit de dezamagita eram de fiecare data,si cit de mult am suferit,si inca mai sufar,dar ma ridic de fiecare data si merg mai departe,Dar tu,care ai avut ocazia de a-l simti pe Matei ca fiind parte din tine ,din viata ta...Nu pot sa spun ca stiu ce simti,pot doar sa spun ca sunt alaturi de tine si de durerea ta.uneori viata ne pune la grea incercare,incercari peste care credem ca nu putem trece,dar trebuie sa ne ridicam de fiecare data pt ca de fiecare data gasim un nou motiv pt a o lua de la capat.Sa speram ca timpu va alina din durerea ta macar un pic....si vei vedea ca intr-o zi vei trai o noua bucurie care nu se va chema Matei,dar va fi la fel de imensa!Stiu ca poate parea crud sa vorbesc acum despre asta dar viata noastra e prea scurta.Sunt alaturi de tine ........si cine stie poate intr-o zi am sa citesc o noua pagina in jurnalul tau,o pagina numita simplu:"Bucurie"!
Draga Vivi, nici nu stii cat de rau imi pare. Sunt insarcinata in luna a 6 aproape, citeam jurnalul tau si am invatat multe din randurile lui, sunt la prima sarcina. De cateva zile ne-am mutat in Anglia sa ii oferim copilului o viata mai buna. A fost o decizie grea, am vandut tot ce aveam ca sa venim aici, sa ii oferim ceea ce noi nu am avut. Am intrat sa vad daca ai nascut si cum sunteti. Stiu ca nu exista cuvinte care sa te consoleze acum. Timpul le va rezolva pe toate si iti va sterge si durerea din suflet, chiar daca acum pare imposibil. Iti doresc tot binele din lume, dupa ploaie iese si soarele, sunt convinsa ca va fi totul bine. Sunt alaturi de tine si te imbratisez cu drag
Am ramas socata cand am intrat azi pe site. Imi pare sincer rau si stiu ca orice cuvant e prea mic ca sa aline durerea voastra. Sunt alaturi de voi. Dumnezeu si ingerii se joaca acum cu Matei si fie ca de acolo de sus sa va vegheze!
Suntem alaturi de voi ,fiti puternici si mergeti mai departe...Povestea nu trebuie sa se termine aici...cineva acolo sus va iubeste!
Stiu ca orice v-am spune, durerea nu va disparea din sufletul vostru. Nici nu stiu care cuvant ar fi mai potrivit sa aline macar putin din ce simtiti acum....Mi se rupe sufletul cand ma gandesc la voi. Imi pare atat de rau ca Matei nu a ramas sa va bucure sufletele. Dumnezeu stie mai bine de ce l-a chemat. Matei acum e un ingeras.
http://video.google.co.uk/videoplay?docid=4379912304628844721&q=inforenergetica&ei=suJYSJmNHKSi2AL51IXnDg
http://video.google.co.uk/videoplay?docid=4379912304628844721&q=inforenergetica&ei=suJYSJmNHKSi2AL51IXnDg
iti recomand sa privesti acest film.te va ajuta sa intelegi altfel lucrurile. Doamne ajuta!
Sa va dea Dumnezeu putere sa treceti peste aceasta grea incercare.Eu am inceput sa citesc acest jurnal cand eram si eu insarcinata,insa la 19 saptamani am pierdut copilul mult dorit...Am continuat sa-l citesc si ma bucuram foarte tare de fiecare cata cand aflam ca totul era bine.Imi pare atat de rau ca s-a intimplat asa...durerea e imensa, stiu,dar numai impreuna veti reusi sa treceti peste.Suntem alaturi de voi si va impartasim durerea
Cuvintele sunt de prisos in astfel de momente dureroase ale vietii.....imi pare sincer rau pentru toti in special pentru pruncul tau, Vivi! Gandeste-te ca Matei este langa Dumnezeu si o sa vegheze asupra voastra si a fratiorilor lui sanatosi.Dumnezeu sa va ajute sa mergeti mai departe!
Asa este viata... nu intotdeauna cum ne-am dori-o , dar toate au un rost ....nimic nu este in van! Suntem alaturi de voi, va impartasim durerea! Alina si Eugen
fara sa vreau am inceput sa plang. nu am fost mama si nu am cum sa imi inchipui ce simti. atata sper sa iti poti vindeca rana ramasa in suflet, sa-ti stergi lacrimile si sa nu uiti sa zambesti. pentru ca este pacat ca viitorii tai copii sa nu se bucure de zambetul si rasul tau, de firea ta vesela si optimista. cu gandul la ei, si la fericirea pe care ti-a adus-o matei in cele noua luni impreuna, zambeste.
Draga Vivi, sunt in stare de soc, plang scriindu-ti aceste randuri. Nici nu stiu ce se poate spune. Nimic. Decat ca eu, o necunoscuta pentru tine, te simt rupta de durere, si sufar pentru ceea ce am aflat acum, in jurnalul tau. Am senzatia aceea stupida ca totul e absurd, ca nu e dreptate pe lumea asta, ca o lovitura mai mare nu stiu daca se poate imagina, si ca in ciuda la toate astea, trebuie ca viata sa mearga inainte, exact cand poate simti ca sensul ei era micutul care a murit. Iti doresc puterea si dorinta de a trai inainte, nu stiu cum, ca nu pot da sfaturi, insa iti doresc putere, putere si iar putere de a privi in viitor, la fel de frumos ca pana acum. Aceleasi ganduri si pentru sotul tau.
Toate au o cauza, chiar daca noi poate n-o sa o intelegem niciodata.Pot sa imi imaginez de pierderea ta si golul care i-l simti si planurile scufundate.Viata merge mai departe, cu tristetele si bucuriile ei, sau mai bine zis cu lectiile pe care trebuie sa le invatam. Dumnezeu are cauza lui si planul lui pt fiecare dintre noi, care deseori nu -l intelegem si chiar ne doare, dar repet toate lectiile dor, dar dupa ce sun asimilate, devenim mai buni, mai iubitori mai OAMENI. Probabil cea ce s-a intamplate era mai bine asa decat sa ramana sa fi fost operatia reusita dar cu urmari care mai tarziu v-ar fi afectat si pe voi si pe copilul. Dumnezeu sa fie cu voi si cu Matei, sa va binecuvinteze cu copii, ca se pare ca i-i meritati, si va doresc si sunt sigur ca o sa fiti parinti buni iubitori si fericiti!
Vivi, stiu ca o sa iti fie foarte greu sa citesti tot ce est aici, pentru ca o sa iti fie greu, dar nu uita ca noi, chira daca nu ne cunosti suntem alaturi de tine.Nu disperati, stiu ca este foarte greu, dar per sa treceti repede peste tot si sa incercati sa faceti o surioara sau un fratior lui Matei.Sa ai grija de tine si de sotul tau, si sa va dea D-zeu mult curaj sa trecti peste toate!!!! Sa nu incercati sa dati vina pe cineva, pentru ca nu este cazul, asa avrut D-zeu, El ne face planuri, dar trebuie sa fiti tari si sa treceti peste toate.
azi dupa ce am citit ce-ai scris de matei m-am gandit toata ziua la tine si la el...ati intrat in inimile noastre si ati asezat acolo un ursulet pe care nu-l vom uita. am plans si i-am povestit lu iubi meu si l-am intrebat de ce mor copii????ce vina au ei???si mi-a raspuns ca Dumnezeu are nevoie si de ingeri mici!!!va dorim multa putere si daca vreodata vei avea nevoie sa vorbesti cu cineva sa-mi scrii lavicat28@yahoo. ma doare sufletul cand aud asemenea povesti!suntem alaturi de tine macar cu gandul
Am reciti primul meu comentariu si am descoperit o greseluta " a plecat Acolo Sus din bratele MELE" nu ale lui. Vivi, daca vrei sa vorbim imi poti scrie un mail la dreammy_or_sleepy@yahoo.com, dar te rog sa scrii la Sb. Matei ca sa stiu ca despre tine e vb!
Ceea ce ati traiti voi, tu si sotul tau, este o poveste care s-a terminat acolo unde toata par sa inceapa si care va reincepe acolo unde toate par ca se vor sfarsi. Stiu ca durerea impartasita este mai usor suportabila, ca sa spun asa, dar , anul trecut am trait intr-o luna cele mai ciudate senzatii, am trecut de la extaz la agonie intr-o perioada atat de scurta, cel pe care l-am iubit sincer si din tot sufletul a plecat Acolo Sus din bratele lui , spunandu-mi cu limba de moarte "tzuca, te iu.." si n-a mai terminat. O buna perioada n-am inteles de ce a ales sa plece, insa acum imi dau seama ca asa a fost mai bine pentru el, ar fi suferit mult prea mult daca ar fi ramas aici....sa stii ca "ingerii sunt buni, nu fac rau, sunt asa ca niste fantasme albe cu voce blanda ca a ta dar care traiesc Acolo Sus" (astea sunt spusele lui inainte sa plece, dupa ce isi revenise din coma profunda). Matei cu siguranta ar fi fost un ingerash , dar ingerii nu pot sta intre oameni, ei doar au grija de noi. Medicul care a stat langa Cris pana in momentul in care a decis sa plece si care a facut orice sa-l tina aici mia spus asa : "sufletele au uneori o mare dorinta de a fi recunoscute si atunci intra pentru cateva clipe in trupul unei persoane din preajma si fac de acolo un gest sau rostesc o vorba datorita careia sa le recunoastem prezenta". Ai incredere ca Matei va avea grija ca voi sa vedeti ca este langa voi la fiecare pas. Va iubeste mai mult decat orice pe lumea asta, dar cu siguranta isi doreste ca pe fratiorii lui sa ii iubiti cu aceeasi tarie cu care l-ati iubit si il iubiti pe el. Copiii sunt mainile cu care ne prindem de RAI, nu ezitati sa-i faceti lui MAtei macar un fratior sau o surioara si cand va fi vermea potrivita sa ii povestiti despre el. Noi adica voi si eu stim cu siguranta ca "Acolo Sus cineva ne iubeste!" Sincer va spun ca imi pare rau pentru durerea voastra, dar incercati sa va alinati cu gandul ca Acolo cu siguranta ii e mai bine decat i-ar fi fost aici, si nu pt k ati fost voi niste parinti iresponsabili sau alte chestii de genul asta ci pur si simplu pentru ca el a fost nascut sa traiasca printre ingeri!
Vivi imi pare extrem de rau de ceea ce s-a intamplat, oricum cuvintele noarte, ale tuturor, regretele noastre, sunt de prisos, nu mai voi stiti ce e in sufletul vostru.Sa va dea Dumnezeu multa putere sa mergeti mai departe!
Am plans cand am citit ce s-a intamplat cu Matei. In fiecare zi intram sa citesc acest jurnal si asteptam sa nasti si sa fie bine. Imi pare sincer rau si sunt alaturi de voi.Matei va fi mereu alaturi de voi si va ramane si in amintirea noastra.El este un inger acum. Dumnezeu sa va ajute.
Prin povestea ta, Matei ne-a facut sa-l iubim si sa-i urmarim cu sufletul la gura fiecare pas, si personal as fi vrut sa citesc acest jurnal pana la majoratul celui pe care l-am cunoscut dinainte de a se fi nascut. Vivi, nu am pretentia sa spun ca inteleg exact ce simti, dar toti care am citit din acest jurnal suferim in felul nostru si suntem alaturi de voi cu sufletul. Poate ca Matei stia ceva de refuza sa vina in lumea asta si se simtea in siguranta acolo, in burtica iubitoarei sale mamici.
nu pot sa cred...am intrat cu gandul ca acum esti fericitasi am vrut sa vad din nou un zambet, o clipa de fericire...mai lasat cu gura cascat de durere si cu lacrimi!noi suntem alaturi de tine si de sotul tau....imi pare sincer rau si ma doare sufletul pentru voi!multa putere va doresc si sper ca Dumnezeu si sufletelul lui sa fie langa voi
mi-a luat ceva timp sa iti scriu pt. ca am inceput sa plang cand ti-am citit randurile. nu stiu daca se poate exprima in cuvinte durerea ta si a noastra, a celor care am asteptat cu nerabdare sa-ti citim jurnalul pagina cu pagina, pt ca si noi l-am asteptat cu drag pe Matei. nu pot sa-ti spun decat ca ai nevoie de familie ( tatal lui Matei si restul familiei) sa iti fie alaturi in a trece peste incercarea asta pt ca aveti nevoie unii de alti mai mult ca oricand. Matei este cu tine si va fi mereu cu tine de acum pana in momentul in care Dumnezeu va vrea sa va intalniti din nou. Sper din tot sufletul ca poti trece peste si intalnirea cu Matei sa fie dupa ce va avea frati, surori, nepoti pt. ca eu sunt sigura ca te va astepta rabdator acolo Sus. Dumnezeu sa-i odihneasca sufletul curat si neprihanit in lumea celor drepti si fara de pacat!
nu te cunosc personal,vivi,dar am citit fiecare capitol din ce ai scris.am ras,am plans...intr-un fel am trait alaturi de tine ce scriai tu acolo... imi pare rau pentru tine,pentru tatal bebelului,pentru Matei Diego... nu puteam sa intelegem intodeauna viata,dar TOTUL lucreaza pentru binele nostru,care ascultam de Dumnezeu sunt alaturi de tine.o sa treci peste asta!
nu am cuvinte!nu doresc nimanui sa treaca prin asa ceva.imi pare atat de rau.........nu stiu daca te ajuta cu ceva,dar aceste "lovituri" ale vietii ne intaresc,ne fac mai puternici!trebuie sa treci peste!TREBUIE!viata merge inainte....
Posteaza comentariu