Meniul nostru zilnic, responsabil de efectul de sera!

Consumam mult mai multa carne (procesata in diferite feluri) decat este acceptabil din punct de vedere nutritional. Acest lucru ne pericliteaza nu doar sanatatea, ci are si un impact negativ asupra mediului. Cei mai multi oameni habar nu au ca acest consum masiv de carne produce mai mult CO2 decat automobilele, avioanele si tot transportul public la un loc.

Vier Pfoten considera ca in ciuda numeroaselor dezbateri publice despre schimbarile climatice si masurile ce pot fi luate impotriva acestui proces, probleme precum consumul de produse de origine animala, cum ar fi carnea, laptele si ouale nu sunt luate in considerare. Exista persoane care considera ca tocmai carnea ar putea fi pericolul numarul unu in ceea ce priveste schimbarea climei. Un sondaj de opinie spontan efectuat la inceputul lui Noiembrie 2009 pe strada Mariahilfer din Vienna a confirmat acest fapt.

Dilema internationala

La summitul pe tema climei ce a avut loc la Copenhaga pe 7 decembrie 2009, reprezentantii alesi ai mai multor tari au deliberat asupra alegerii unei strategii ce trebuie adoptata pentru a contracara schimbarile climaterice cu care ne confruntam in ultimii ani. Pana acum, dezbaterea publica este dominata mai ales de ingrijorarare in ceea ce priveste traficul si nevoia omenirii de energie termala si electricitate. Ce trebuie insa retinut este ca acesti factori influenteaza schimbarea climei mult mai putin decat o face meniul nostru zilnic.

Studiile publicate in 2009 de Netherlands Environmental Assessment Agency ne arata ca schimbarile climatice ne vor costa  40.000.000.000.000 USD pana in anul 2050. Aproximativ 80% din aceasta suma nu ar fi generata daca noi am manca mai putine produse de origine animala. Pentru a intelege mai bine acest numar astronomic, trebuie explicat ca acei bani pierduti reprezinta echivalentul a cate unei case pentru fiecare om din Europa, Rusia, Australia si Canada.

Pentru a rezolva problemele mentionate mai sus, trebuie facute investitii de proportii in noi tehnologii. Vier pfoten trage deja un semnal de alarma: nicio tara nu doreste sa cheltuiasca mai mult decat celelalte pentru adoptarea unor masuri in ceea ce priveste modificarile climatice. Tarile in curs de dezvoltare sustin ca in comparatie cu tarile bogate, lor le lipsesc banii necesari pentru astfel de masuri. Tarile bogate raspund ca distrugerile cele mai mari in ceea ce priveste mediul sunt facute de tarile in curs de dezvoltare, de aceea fiind nevoie ca tocmai aceste tari sa implementeze masurile cele mai drastice.

Calitatea produselor

Reducerea consumului de carne ar genera economii majore: in acest moment, pretul produselor obtinute de la animale (carne, lapte) este in mare parte sustinut de bani din taxe. Fermierii sunt platiti cu un pret minim pentru ceea ce produc, pret ce nu poate fi atins pe piata libera. In concluzie, fiecare litru de lapte ne costa, chiar daca nu-l cumparam.

Din cauza lipsei unui control sistematic al calitatii si al unui sistem de marcare corespunzator, produse ieftine, de calitate indoielnica, sunt in competitie directa cu produsele de calitate superioara. Consumul de carne, lapte si oua este destul de ridicat in Europa.

Conditii "prietenoase" de detinere a animalelor trebuie sa fie clar specificate, astfel incat consumatorii sa recunoasca diferite standarde de calitate atunci cand achizitioneaza un produs. Din moment ce conditille mai bune de detinere a animalelor implica si un mai mare volum de munca, ar fi create locuri de munca suplimentare in agricultura.

Produsele din animale, care sunt oricum consumate in cantitati mult prea mari, ar deveni mai scumpe, insa mai bune. Fructele, legumele si cerealele vor deveni din nou atractive din punct de vedere al pretului. Astfel, va fi mai usor pentru noi sa mancam sanatos, rezultand un numar mult mai mic de oameni bolnavi.

Astfel, nu numai ca am proteja mediul inconjurator, dar ne-am salva bugetul si s-ar crea noi locuri de munca. Nenumarate animale ar fi salvate de la moarte.

Faptele

Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) a publicat in noiembrie 2006 un studiu referitor la cei mai importanti factori ce determina emisiile de gaze ce cauzeaza efectul de sera. In cadrul studiului, consumul de carne este clasificat ca detinand 18% din proportia factorilor care cauzeaza efectul de sera.

FAO ignora insa suprafetele de padure pierdute in favoarea cultivarii de plante care sa sustina nevoile nutritionale ale animalelor. 70% din padurile defrisate sunt folosite in acest scop.

Worls Watch Institute a publicat un studiu in noiembrie 2009, pentru a integra in el si factori ce au fost omisi de studiul FAO: produsele animaliere sunt responsabile de 51% din schimbarile climaterice determinate de om. Consumul redus de carne este, deci, metoda cea mai eficienta pentru salvarea mediului inconjurator!