Când pleci de lângă mine, mă simt atât de neajutorat că lumea mea se opreşte. Nu ţi-am spus asta niciodată. Din mândrie, mă gândesc. Tot universul se goleşte, nu mai am repere.
Ştiu că dacă nu te-ai mai întoarce, totul s-ar surpa în jurul meu. Aş deveni mai mic, nesemnificativ. Toate gesturile mele nu s-ar mai oglindi în ochii tăi mari, aş rămâne fără privirea admirativă care mă ajută, zi după zi, să-mi găsesc energia pentru a merge mai departe.
Iernile fără tine ar fi nesfârşite, cărţile fără savoare, filmele ar fi proaste.