Nu mă aşteptam să trăiesc atât. Eram pregătit să mor tânăr. În lumea în care m-am născut, nimeni nu primea o a doua şansă. Dar, am supravieţuit, lumea s-a schimbat, m-am îndrăgostit de tine şi, iată, trăiesc.
Ar trebui să-ţi mulţumesc, dar de multe ori, tristeţea mea de inadaptat mă ajunge din urmă. Nu-mi găsesc locul, nu mai pot să respir, trebuie să fac ceva şi, atunci, o iau din loc.
Şi bărbaţii au suflet. Nu mă aşteptam să te iubesc atât şi nici să te rănesc mereu
În lumea din care vin, nimeni nu primea o a doua şansă, în lumea în care am ajuns mă simt straniu. Mereu prins între două lumi, reuşesc, doar, să te fac să suferi
paul-teodorescu