Pe peretele alb dansează umbre din stradă. Mă gândesc că aş vrea să fiu acolo, să mă plimb, să beau un alcool tare, să fumez o ţigară de foi, să alerg după femei tinere, să fiu sălbatic şi neobosit, dar mi-e teamă că nu voi mai avea parte niciodată de liniştea unui dormitor şi de pacea unei femei ce se lasă atât de frumos iubită.
Am călătorit mult ca să ajung până aici şi sunt conştient că voi pierde şi această clipă, dar îmi va rămâne, cel puţin pentru o vreme, amintirea acestei nopţi în care tu dormi, iar eu mă destrăbălez cu umbrele de pe pereţi.
Posteaza comentariu