Simt că relaţia noastră s-a răcit, că nu mai există atracţia de la început şi câteodată am senzaţia chiar că el se gândeşte la altcineva când e cu mine. Nu am siguranţa că mă înşeală, cinstit nici n-aş vrea să ştiu, dar am certitudinea că lucrurile între noi nu mai sunt cum erau acum trei ani când ne-am cuplat, şi aş vrea să le repar, dar nu ştiu cum. Cel mai tare mă timorează faptul că simt că nu-i mai plac şi asta e cea mai dificilă problemă din punctul meu de vedere.
Pentru că niciodată n-am avut încredere în mine. De copilă, familia mi-a sădit această neîncredere în capacităţile mele intelectuale şi fizice, iar mai târziu, când am devenit adolescentă, şi toate colegele mele se întreceau în cochetării, mie mi-era ruşine şi să mă privesc în oglindă la toaletă, de faţă cu celelalte fete. Mi se părea că nu am ce să văd, ce să arăt, şi în general multă vreme am trăit cu impresia că sunt răţuşca urâtă, că sunt cea mai puţin atractivă fată din liceu de exemplu.
Mai târziu, când am terminat şcoala şi m-am angajat, am avut norocul să nimeresc într-un colectiv preponderent masculin, ceea ce m-a călit şi la glumele mai deocheate şi mi-a dat un pic de încredere în mine, când am văzut că îmi pot face prieteni bărbaţi şi că unora le par chiar atrăgătoare. La 25 de ani când l-am cunoscut pe Dinu mă consideram o fată normală, mai degrabă un pic băieţoasă, datorită anturajului, dar nu neapărat frustrată de cum arătam. Mă acceptasem.
De altfel, ca să înţelegeţi despre ce e vorba, nu sunt vreun monstru, am 1,60 metri, vreo 50 de kilograme, sunt mai degrabă scândură, nu am forme apetisante cum îşi doresc bărbaţii, şi nici nu am un chip după care să întoarcă lumea ochii pe stradă. Sunt ceea ce se cheamă o fiinţă comună.
Pentru Dinu, la început nu am fost aşa. Îmi făcea complimente, se citea în ochii lui că pentru el eram frumoasă. Mă dorea şi asta se vedea. Era prieten cu unul din colegii mei de serviciu şi aşa ne-am cunoscut.
La ceva vreme după, am început să ieşim împeună din ce în ce mai des şi după câteva luni ne-am mutat împreună. Nu ştiu dacă ne iubeam. A fost primul meu bărbat, primul tip care m-a curtat cu adevărat şi deci nu mi-am permis să-l refuz. Când ţi se întâmplă asta abia la 25 de ani te gândeşti că e ceva în neregulă cu tine şi te mulţumeşti cu ce ţi se oferă.
Spun că nu ştiu dacă-l iubeam pe Dinu pentru că nu am mai iubit niciodată, nu ştiu cum trebuie să fie, dar mă simţeam bine cu el, era amuzant şi sociabil. Nici din punct de vedere sexual nu ştiu dacă performanţele lui, ale mele sau ale noastre sunt satisfăcătoare sau peste medie. Nu am termen de comparaţie. La început, nu-mi plăcea, dar cu timpul m-am obişnuit. Totuşi, poate nu facem noi chiar tot ce trebuie, pentru că altfel nu pricep de ce omenirea face atâta caz pe seama sexului...?
Suntem, deci, de trei ani împreună. Am ajuns să ne cunoaştem fiecare plăcere, enervare, gest, gust. Eu mă simt în continuare bine cu el, mă simt confortabil. E, cum se spune în literatură, ca o pereche de papuci de casă. Nu-mi doresc neapărat nişte pantofi cu toc, dar am senzaţia că el îşi doreşte şi altceva. Poate că s-a plictisit, poate că mi se pare mie, cum spune el, dar ceva nu mai e cum era.
Am încercat să-l întreb ce se întâmplă, dar susţine de fiecare dată că nu e nimic. Că mi se pare, şi că niciun cuplu nu are aceeaşi viaţă sexuală şi sentimentală, la aceeaşi intensitate ca la început. Poate că aşa e, dar numai după trei ani să se plafoneze? Mă întreb cum rezistă cuplurile de 50-60 de ani? Oare tot aşa trec prin plictiseli şi saturări, apoi se complac?
Ceea ce văd acum în privirile lui Dinu nu mai e deloc dorinţă. Nu mă mai priveşte la fel, se uită la mine cu ochi goi, lipsiţi de orice sentiment şi interes. Mai degrabă îl interesează o maşină pe stradă sau un meci. Pe mine, de multe ori mă şi ignoră. Şi nu ştiu cum să-i redeschid interesul. Pentru că nici iniţial când ne-am cunoscut nu am făcut ceva special. Am fost eu însămi. Acum ce ar trebui să fac ca să-l recuceresc? Vă rog să-mi daţi un sfat dacă aveţi.
Nota redacţiei. Această poveste este adevărată. Subiectele sunt alese în urma mesajelor trimise la redacţie sau a problemelor ridicate de cititoarele eva.ro pe forumul site-ului. Numele personajelor au fost schimbate din motive ce ţin de protejarea intimităţii celor implicaţi.
Vă rugăm, dacă aţi trecut printr-o experienţă de viaţă puternică şi exemplară şi credeţi că merită să o împărtăşiţi cu cititoarele noastre, scrieţi-ne pe adresa redacţie@eva.ro.
© Copyright:
Poveste adevărată: "Iubitul meu nu mai e atras de mine!"
Simt că relaţia noastră s-a răcit, că nu mai există atracţia de la început şi câteodată am senzaţia chiar că el se gândeşte la altcineva când e cu mine. Nu am siguranţa că mă înşeală, cinstit nici n-aş vrea să ştiu, dar am certitudinea că lucrurile între noi nu mai sunt cum erau acum trei ani când ne-am cuplat, şi aş vrea să le repar, dar nu ştiu cum.
Comentarii (22)
Nu stiu ce sa fac!M-am mutat cu iubitul meu de jumatate de an!De ceva vreme este foarte schimbat!Facem dragoste o data la o saptamana.nu imi mai da atentie parca nu mai e atras de mine!Nu stiu de unde o asa schimbare brusca si atat de dureroasa!Incep sa cred ca are pe altcineva,nu imi explic cum de e asa rece cu mine,ma face sa ma simnt urata...:((
E nasol sa nu sti ce se intampla dar e si mai nasol sa sti..am fost impreuna 1 an jumate. ne-am vazut dupa doua saptamani in care am fost departe unul de celalalt..ne spuneam in fiecare zi cat ne iubim si ne ducem lipsa unul celuilalt..ne-am vazut..am dormit impreuna trei nopti, am acut dragoste, ne-am alintat..a fost totul bine, ca dimineata sa se trezeasca si sa spuna : "sti..nu mai e ca la inceput..nu mai simt atractia aia... nu mai simt nevoia sa te tin in brate". ca femeie, cand auzi asta, esti cu moralul la pamant. tin sa mentionez ca viata noastra sexuala, sentimentala era super ok in schimb cu cea sociala stateam ff prost.. nu aveam preteni,grup de amici, cunostinte, colegi etc..faceam tot doar noi doi si poate si asta a avut o picatura din marele pahar
Buna sunt Alina am 22 de ani si locuiesc cu pretenul meu de aproximativ 3 ani. In primul an a avut o viata sexuala ok, dar de 1 an de zile nu mai avem contact sexual impreuna :(! El este un om foarte calm si se poarta frumos cu mine... Atunci cand ajunge de la munca acasa imi spune ca e obosit ... Ultimul contact sexual cu el pe care l-am avut a fost undeva anul trecut prin octombrie :( nu stiu ce se intampla cu el si eu nu cred ca ar putea sa ma insele :( mai intarzie de la munca peste program dar eu nu il vad ca pe un motiv de banuiala. De ceva timp vrea sa se mute in alt apartament pentru ca e mai aproape de munca si face foarte mult pana la serviciu dimineata. Eu nu inteleg daca ar trebui sa ma supar ca el vrea sa se mute singur in apartament si eu sa raman in apartamentul in actual:( Poate cineva sa imi spuna daca considerati ca el ma inseala cu cineva ....nu stiu ce sa cred ...am nevoie de parerile voastre ! Va multumesc
Eu am avut o relatie de 7 ani cu cineva si in fieare clipa era ca in prima zi. Ne-am cunoscut cand eu aveam 14 ani si el 19. La 17 ani ne-am inceput viata sexuala, la 18 ani ne mutam impreuna. NU e normal ca in 3 ani sa se raceasca relatia, decat daca nu sunteti chiar compatibili.
eu am o relatie de aproape 5 ani si un copil de un an si iubitul meu intr o seara la telefon mi a spus ca sa racit relatia dintre noi si nu stiu ce sa mai fac sa mai lupt sau sa pun stop
schimbati parerea despre tine prinde incredere rasfatate cu o schimbare totala vopsestete tundete imbracate sexi mai ales cand e prin preajma nu ii face poftele fi misterioasa respingel putin uneori atragei atentia subtil k are balta peste si k sunt mai multi interesati dar cu specificati k nu ii bagi in seama pt a nu crede k vr sa-l inseli
Buna...Imi pare rau pentri tine pt ca stiu ce simti..Am trecut si eu prin asa ceva,dar la mine s-a rezolvat repede pt k noi suntem un cuplu deschis si nu ascundem nimic unul fata de altul..Incearca sa vorbesti cu el si sa-i spui ce simti..Sa se puna in pielea ta..Poate e doar o perioada najpa din viata voastra si mno..Poate se rezolva pana la urma,dar eu zic ca cel mai bine este sa discuti cu el deschis si sa-i explici ceea ce simti thu..:)
o situatie asemanatoare am si eu... sîntem împreuna de 4 ani ,dar el nu ma mai observa,nu-mi mai ofera un pic de atentie...că are pe altcineva nu cred,nui nimic suspect, m-am asigurat,însa e altceva mult mai grav...nu mai e dragoste. Am înteles ca pe aproape pe undeva e si sfîrsitul nostru si ma doare enorm dar deja încerc sa ma consolez...cînd îi pomenesc de despartire e ultimul lucru care vrea sa-l auda, cînd aude că încep discutia spune că iar eu ...nu vad rostul să mai continuati, luati o decizie...
si eu trec printr-o relatie asemanatoare, doar ca la mine dureaza de 5 ani ...fiecare clipa o simt pe pielea mea, nu fac de cat sa merg mai departe...nu stiu unde...stiu doar ca inca il iubesc si e viata mea, in acelasi moment simt ca merit ceva mai bun, un barbat iubitor si tandru fara secrete si mai ales pretentii! Iubirea exista doar ca trebuie gasita si respectata ca pe o floare unica!
am trecut printr-o relatie asemanatoare de 3 ani in urma careia am ramas cu multa tristete. Dragostea romantica nu poate dura foarte mult. Descoperisem ca el deja se gandea la altcineva, insa in paralel vroia sa mearga si relatia cu mine pana ce se asigura ca ... ii va fi mai bine cu acea fata. Nu este normal, nu este corect. Slava Domnului ca exact in ziua in care am aflat de "cealalta", am intalnit un duhovnic f bun la o manastire si de la prima spovedanie mi s-a ameliorat f mult durerea. Dumnezeu m-a ajutat sub indrumarea duhovnicului, m=am despartit de fostul si la cateva luni m-am casatorit cu un om f bun, la locul lui si credincios.
Buna ! Am si eu o relatie de 2 ani si jumatate . La un moment dat si relatia dintre noi s-a racit , iubitul meu nu se mai comporta la fel de frumos cu mine , nu prea mai vroia sa ne intalnim , era mai rece si chiar mi-a si spus ca nu ma mai iubeste cum o facea la inceput ! Am simtit ca totul se va sfarsi ca ne vom desparti si imi era foarte greu sa accept asa ceva.. dar pot sa spun ca a fost doar un moment mai dificil peste care am trecut si totul a redevenit ca la inceput .. el acum este plecat in strainatate de cateva luni. Sincer am fost aproape sigura ca distanta ne va desparti si ma va uita ca isi va gasi pe altcineva .. dar nu este asa , distanta ne-a apropiat sufletele si mai mult si simt ca ma iubeste mult si ca nu ar vrea sa ma piarda niciodata. Imediat v-a veni acasa si cred ca ne vom intelege si ne vom iubi cum n-am mai facut-o niciodata. Abia astept momentul acela cand il voi strange iar in brate :X
si la mine a fost la fel....iar dupa 2 ani de relatie am ajuns la concluzia ca e mai bine pe drumuri separate....acu la fiecare e diferit.....poate gasiti si voi o solutie de a reaprinde flacara....mult succes
ce rost are sa il recuceresti?nu te mai doreste...la revedere! inseamna ca nu te-a iubit cu adevarat si clar nu merita nici macar un efort din partea ta! fii puternica , tare...arata-i ca el pierde ..nu tu! stiu...e usor sa zici..greu de facut...mai ales daca il iubesti....insa e timpul sa te iubesti si pe tine...!!
ma crucesc cand citesc mesaje de genu, ca el se satura, ca vai a picat cerul si mai stiu eu ce aberatii. barbatul care iti este sortit te va gasi interesanta si atragatoare atat atunci cand te vede prima data cat si la 40 si la 80 de ani. daca el sau tu gasiti momentul de plictiseala inseamna ca acolo e punctul. nu are rost sa te autodistrugi cu cine si lenjerii si mai stiu eu ce, vei ajunge sa fii "proasta" si te a insela. fetelor, cea mai mare jignire pe care ne-o pot oferi barbatii e afisarea lipsei de interes. are balta peste! nu fiti proaste!
buna...nu cred ca e bine sa stai sa suferi...li se acorda prea multa atentie si s-au obisnuit ca pot folosi o persoana cat vor si cand se plictisesc o arunca....iar femeile sa le sufle in coarne,sa rabde de dragul iubirii....nu...cel mai bn,in aceste cazuri e sa faci in felul urmator: sa fii fumoasa si sigura pe tine,sa incepi sa faci lucruri pe care nu le faceai inainte de dragul lui,sa scoti in evidenta avansurile care vin din partea altui barbat....si dupa toate acestea,vor veni urmarile...numai ca,persoanele difera....dar,in general,unui barbat ii place mereu sa fie intr-o continua aventura,sa se simta mereu atras de tn,sa-l pui mereu in actiune,sa faci sa lupte mereu ptr tine...
Dragelor, slugariti barbatii cu scopul numai de-a ramane langa voi??? UNDE VA ESTE RESPECTUL DE SINE, MANDRIA...??? "indiferent cit sufeream linga el rideam,eram frumoasa,vroiam sa-i fie interesant cu mine,cumparam tot felul de chestii sexy,ii faceam seri romantice,ii gateam ce-i place,ba mergea,ba nu mergea" o intrebare: inca te consideri normala dupa atata autodistrugere???
ar trebui sa fii mai dezinvolta si ma jucausa poate ca nu l mai satisfaci din punct de vedere sexual dupa cum stim barbatii tanjesc dupa senzatii tari asa ca fii mai inventativa...
trec exact prin aceeasi situatie..doar ca eu sunt mai tanara..adriana mai ajutat mult multumesc sa speram ca se va rezolva ceva...
El,probabil,a fost indragostit..a fost o dragoste romantica care nu dureaza mai mult de 3 ani e.....eu cred k trebuie sal lasi in pace,mai bine schimbate tu considerate cea mai frumoasa p/u k cum te consideri asa esti si sa ai mai multa incredere in tn p/u k la totzi le place o femeie sigura pe ea,potzi sasati skimbi culoarea parului,coafura asta iti va da incredere si te va schimba ca persoana..nici nu incerca sa te umilesti in fata lui gindeste-te k tu ai scapat ...nu are rost sa incercati sa luati totul de la capat, fiindka ceea ce a fost se va mai repeta..comportate normal cu el ,daca esti indragostita inseamna k ai primit on anumita energie utilizeazo cu cap(credema)..gasesteti un alt partener dar si tu skimbate...In ceea ce priveste cuplurile de care ziceai k traiesk mult akolo e alta dragoste cea utila de incredere care se capata cu timpul.SI CEL MAI IMPORTANT NU REGRETA K NU ESTI UNIKA CU O POVESTE MAI TRISTA.
Poi ca sa ii atragi atentia ai putea sa iei doua bilete la un meci de footbal....preferabil sa il lasi sa mearga cu un prieten nu cu tine pentru ca se va bucura de cadou sinoua partea feminina nu ne pre place footbalul.Sau intro seara cand vine de la servici ai putea sa ii pregatesti o cina romantica...fara sa fie o zi speciala...dar sa fii tu insuti..Sper sa te ajute micul meu sfat...Eu am fost cat pe ce sa mi se imtample asta dar cand sa racit el..eu am inceput sa fiu mai misterioasa cu el si asta ii atrage pe majoritatea din barbati..pentru ca se gandesc de ce ea nu imi spune tot..fost o facea mereu..Sau ceva de genu..Mult noroc...
asa sunt toti barbati,dupa o vreme se plictisesc repede ,intr.o relatie ..parerea mea e,.ca trebuie sa.l recuceresti .:) bafta
Eu am avut aceeasi situatie ca si tine,il iubeam si vedeam cum il pierd si eram disperata,totusi am stat linga el,chiar daca nu m.a vrut,m-a ignorat,eu am stat.Citeam mereu tot felul de lucruri cum sa-l cuceresc,ce sa fac,ceea ce m-a ajutat mereu a fost ca indiferent cit sufeream linga el rideam,eram frumoasa,vroiam sa-i fie interesant cu mine,cumparam tot felul de chestii sexy,ii faceam seri romantice,ii gateam ce-i place,ba mergea,ba nu mergea,pina cind intr-o zi a vazut un mesaj pe o retea de socializare de la un baiat,dar nu aveam treaba cu el,si in momentul cela i s-a aprins un beculet.Multumesc Domnului pu schimbarea care a avut loc,sunt cu adevarat fericita si pot spune cu inima deschisa ca ma iubeste,acuma imi multumeste mereu ca am avut rabdare cu el si nu l-am lasat atunci cind s-a pierdut in lumea lui.Eu iti doresc multa bafta,si daca il iubesti lupta
Posteaza comentariu