Rolul parintilor in dezvoltarea respectului de sine al copilului

Pe de alta parte, un copil al carui respect de sine este pronuntat interactioneaza intotdeauna cu bucurie cu ceilalti si este nerabdator sa socializeze. Se implica in activitati de grup, ii plac atat munca in echipa, cat si lucrul independent - pentru ca are credinta ca va reusi.

 

Este in permanenta interesat de orice si gata sa-si asume noi responsabilitati. Diferenta fata de cazul precendent se poate remarca si in tipul de afirmatii despre sine: in loc sa spuna "sunt un prost", va spune "nu inteleg...". Isi cunoaste in egala masura punctele tari si slabe, invatand sa le accepte pe acestea din urma si sa incerce sa le depaseasca.

Care este rolul parintilor?

Iata cateva modalitati prin care poti contribui - uneori, decisiv - la dezvoltarea si mentinerea respectului de sine al copilului tau.

Fii mereu atenta la ceea ce spui
Copiii sunt foarte receptivi si sensibili la ceea ce le spun parintii.

Aminteste-ti sa-l lauzi nu numai pentru o treaba bine facuta, dar si pentru efortul si implicarea de care a dat dovada. Dar nu exagera.

De exemplu, daca nu reuseste sa fie numit seful clasei sau capitanul echipei de fotbal a scolii, nu-i spune "ei bine, data viitoare vei munci mai mult si vei reusi". Foloseste, in schimb, o fraza de genul "ei bine, acum nu ai reusit, dar sunt mandra de tine si de efortul pe care l-ai depus in acest scop". Daca nu-l poti lauda pentru reusita, recompenseaza-l pentru efort.

Fii tu insati un model pozitiv
Daca tu esti foarte dura cu tine, pesimista sau ai asteptari nerealiste de la propria persoana, este de asteptat ca cel mic sa aiba aceeasi atitudine fata de sine. Fii increzatoare si respecta-te, iar copilul te va urma.

Pentru ca - nu-i asa? - tu reprezinti acum idealul pentru el si isi doreste sa fie ca tine.

Identifica si redirectioneaza conceptiile eronate ale copilului
Iti spuneam ca cel mic te percepe ca pe un model si te idealizeaza... Oricat ar fi de flatant, stii si tu ca nu esti perfectiunea intruchipata! Asadar, nu-l lasa sa persiste in credinta ca mama lui este o adevarata minune. O astfel de impresie poate prinde radacini si copilul va ajunge sa aiba asteptari nefondate de la el insusi.

Spre exemplu, daca tu esti o inginera de succes iar cel mic vrea sa-ti calce pe urme si are insa probleme la matematica, poate ajunge sa spuna "nu sunt bun la matematica, deci sunt un elev slab si nu voi reusi nimic". Nu numai ca astfel de afirmatii reprezinta o falsa generalizare, dar se pot constitui in premise ale unui esec profesional total.

Cum il poti ajuta sa-si schimbe opinia? Spune-i ceva de genul "esti un elev bun si te descurci bine la scoala. Atat doar ca trebuie sa acorzi ceva mai multa atentie matematicii". Ofera-te sa-l ajuti sa infrunte problemele dificile si lauda-l cand gaseste solutia corecta.

Fii spontana si afectuoasa cu cel mic
Dragostea si suportul tau contribuie foarte mult la dezvoltarea si mentinerea resoectului de sine a celui mic. Imbratiseaza-l des, spune-i ca esti mandru de el, lauda-l, recompeseaza-l - fara a exagera, pentru ca cei mici sunt deosebit de sensibili si simt cand manifestarile de afectiune ale celor din jur sunt reale sau fortate.

Creeaza un mediu familial armonios
Un copil care nu se simte in siguranta in familie nu va ajunge niciodata sa se respecte, pentru ca traieste permanent in teama si presiune. Daca parintii sai se cearta des ori se ajunge chiar la violenta fizica, cel mic se va retrage in sine si nu va mai manifesta interes pentru nimic - niic macar pentru activitatile care altminteri ii fac placere. Familia reprezinta pentru copil un "port" in care isi doreste sa poata ancora intotdeauna cu drag si fara temeri, stiind ca va gasi acolo sprijin permanent.