Persoane străine au încercat să convingă copii cu vârste cuprinse între trei și 12 ani să plece cu ele de la locul de joacă. Cercetătorii au cerut permisiunea părinților înainte de a demara acest experiment.
Din 17 copii participanți, 15 au crezut persoana străină și au plecat împreună cu ea. Doar doi copii de șase ani au refuzat, potrivit brightside.me.
De ce acceptă copiii să plece cu necunoscuți?
Unul dintre cele mai îngrijorătoare lucruri descoperite în timpul experimentului este faptul că persoanele din jur au fost complet indiferente și nu au reacționat când un copil a plecat cu un necunoscut. La locul de joacă se aflau numeroși adulți, dar niciunul nu s-a arătat interesat de ce se întâmplă.
Falșii răpitori au folosit fraze care ar trebui să alerteze pe oricine le aude:
"Vrei să mergem să cumpărăm bomboane?"
"Vrei să hrănim porumbeii?"
"Sunt veverițe care aleargă prin parc. Vrei să le vezi?"
"Tatăl tău m-a rugat să te duc la el.
Hai să mergem"Dar metodele cele mai eficiente au fost acelea de a ajuta un cățel sau o pisicuță. Unii infractori pretind adesea că sunt polițiști, doctori sau pompieri.
Chiar și copiii mai mari pleacă cu necunoscuți
Riscul ca un copil să plece cu un necunoscut este și mai mare dacă rolul răpitorului este interpretat de o femeie sau un adolescent. Deși ne imaginăm intuitiv că un răpitor arată precum un criminal din filme, în realitate răpitorii pot arăta precum persoane obișnuite, care nu ies în evidență. De aceea copiii ar trebui învățați că nu trebuie să plece cu nicio persoană, indiferent dacă este o bătrânică, un bunic sau o adolescentă.
Copiii care au luat parte la experiment au fost întrebați apoi de ce au plecat. Răspunsurile au fost diferite:
"Doamna mi-a spus să merg cu ea"
"Am crezut că mă așteaptă mama acolo"
Situația este și mai îngrijorătoare având în vedere faptul că toți copiii incluși în experiment au fost instruiți să nu plece cu necunoscuți și știau care sunt riscurile.
Toți au fost avertizați în repetate rânduri de părinți să nu plece cu persoane pe care nu le cunosc, dar se pare că în practică aceste sfaturi au fost ignorate.De ce nu fug copiii când realizează că persoana necunoscută i-a mințit?
Un alt motiv de îngrijorare este faptul că micuții incluși în acest experiment nu au reacționat nici după ce au realizat că nu vor vedea veverițe și nici nu merg să cumpere ceva bun cu persoana necunoscută. Întrebați de ce nu au cerut ajutor, cei mai mulți copii au spus că le-a fost rușine să țipe, să fugă sau să ceară ajutor.
Sfatul "țipă dacă ești în pericol" se pare că nu a fost urmat de copii. Aceștia s-au arătat nedumeriți la finalul cercetării și au pus numeroase întrebări: "Ce să strig? Cât de tare? Dacă nu mă aude nimeni? Dacă mă aud, dar nu mă ajută?" Cercetătorii spun că o posibilă soluție este exersarea strigătelor de tipul: "Ajutor! Nu îl cunosc pe acest om!".
Scopul este ca micuțul să scape de rușine și să folosească tehnică dacă va fi vreodată pus în această situație.În afara faptului că s-au simțit rușinați să strige, copiii s-au temut că s-ar putea face de râs. "Dacă nu vrea să-mi facă rău și mă fac de râs dacă strig?" a fost unul dintre argumentele copiilor. Un alt factor important care trebuie reținut este acela că de obicei copiii sunt învățați să-i asculte pe adulți. Drept urmare, au această tendință chiar și față de necunoscuți.
Iată câteva dintre recomandările experților americani în materie de copii dispăruți:
Nu pune o etichită cu nume pe hainele copilului. Copiii sunt și mai predispuși să creadă necunoscuți atunci când aceștia îi strigă pe nume.
Dacă un copil se pierde într-un mall sau centru de cumpărături, trebuie să ceară ajutorul unui angajat.
Nu trebuie să meargă niciodată singur în parcare pentru a-și căuta părinții. Parcările sunt principalele locuri de unde copiii sunt răpiți.Dacă un copil este răpit, trebuie să știe cum să-i avertizeze pe oamenii din jur că este în dificultate.
Nu este recomandat pentru adolescenți să facă autostopul, chiar dacă este o metodă populară de deplasare.
Toaletele din spațiile publice pot fi periculoase. Nu lăsa copilul să meargă singur la toaletă și așteaptă-l acolo.