Programul aglomerat pe care il ai nu te lasa sa iti vezi destul de des copilul si iti pare rau, dar daca te vei invinovati mereu, nu iti va fi de ajutor nici tie si nici lui. Mai degraba profita de toate momentele cand esti cu el.
De la nastere pana la 3 ani
Unele mame se invinovatesc ca nu sunt alaturi de copil cand este bebelus, insa psihologii par sa fie de o alta opinie: mamicile care lucreaza nu sunt vinovate de nimic.
Copiii ai caror parinti lucreaza se dezvolta la fel de bine ca si ceilalti. Singura conditie este sa le fie indeplinita prima necesitate: securitatea afectiva.
Aceasta securitate este resimtita de bebelus prin intermediul reperelor afective care se creeaza, in special cu mama sa, relatia dintre cei doi fiind extrem de stransa in primul an de viata.Iar cand mama nu este prezenta, nu este nici o problema ca de copil sa se ocupe o alta persoana in timpul zilei. Dar este absolut necesar ca aceasta sa aiba pentru el o afectiune sincera.
Atentie la dadacele deprimate sau la baby-siterii ocazionali care nu acorda o afectiune reala copilului. Daca bebelusul nu se simte bine, acest lucru se vede prin faptul ca se trezeste frecvent noaptea, nu mananca si plange in timpul zilei.
De la 4 la 10 ani
Este varsta la care copilul trebuie inscris la activitatile extrascolare care ii plac, dar nu trebuie sa exagerezi nici cu asta. De doua ori pe saptamana este mai mult decat de ajuns, pentru ca el trebuie aiba timp si pentru el.
Si chiar daca incepe sa aiba ambitii de om mare, un copil intre 4 si 10 ani are o nevoie enorma de parintii sai. Ai grija sa nu te intorci acasa chiar la ora de culcare, pentru ca se va bucura atat de mult incat nu va dormi toata noaptea.
Fa un efort si ajuta-l la teme si mergi neaparat sa il vezi facand activitatea extrascolara care ii place.
Daca in aceasta perioada a vietii copilului nu ii este bine, el va avea probleme cu somnul, va fi surescitat tot timpul si se plange ca se plictiseste.De la 11 ani la adolescenta
Este varsta cand are nevoie de autonomie, dar si de reguli pentru a-si putea crea repere. Asta nu inseamna ca parintii nu mai au nici un rol in viata copilului. Din contra, el are nevoie acum de cea mai multa atentie. Trebuie sa ii respecti universul, chiar daca ti se pare ca tu nu ai facut la fel la varsta lui.
Arata-i ca esti disponibila daca vrea sa vorbeasca cu tine si gaseste-ti o pasiune comuna.
Dar nici nu il lasa sa faca tot ceea ce ii trece prin cap. Semnalele de alarma in caz de probleme sunt la aceasta varsta izolarea, faptul ca nu mai are chef de nimic si ca a renuntat la hobby-urile lui. Somnul si alimentatia sunt perturbate.
Posteaza comentariu