Cum sa combati eventualele obiceiuri proaste ale copilului

De ceva vreme, observi cu ingrijorare ca micutul tau fie isi roade unghiile, isi suge degetul, se ciupeste de nas, sau isi "infasoara" pe degete cate o suvita de par.

De ceva vreme, observi cu ingrijorare ca micutul tau fie isi roade unghiile, isi suge degetul, se ciupeste de nas, sau isi "infasoara" pe degete cate o suvita de par.

Acestea sunt cele mai raspandite obiceiuri care se dezvolta la copii, iar parintii se alarmeaza - asa cum, probabil, este si cazul tau. Nu ai motive sa intri in panica, aceste gesturi sunt, de obicei, indiciu al timiditatii, eventuale complexe de inferioritate sau se constituie intr-o metoda proprie a celui mic de a se elibera de anxietate.



Psihologii americani considera ca obiceiul reprezinta un anumit comportament care se repeta in permanenta, fara a fi constientizat de persoana respectiva. Asadar, nu-l certa cand il vezi ca - pentru a zecea oara in ziua aceea! - isi roade unghiile. Micutul nu constientizeaza acest lucru si nu o face nici pe departe intentionat.

Obiceiurile acestea sunt mai raspandite decat crezi. Nu-ti imagina ca ai fi singura mamica a carui copil are degetele umede in permanenta sau care "culege" de pe covor microfragmente de unghii.

Spre exemplu, o serie de studii realizate recent in strainatate au evidentiat ca 40 la suta dintre copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 18 ani isi rod unghiile.



Atat baietii, cat si fetele dezvolta acest obicei - nu exista o predispozitie. Cu toate acestea, s-a observat ca, pe masura inaintarii in varsta, baietii sunt mai "consecventi" in mentinerea acestui obicei.

Bineinteles, faptul ca acesta este un fenomen foarte raspandit, nu te consoleaza atunci cand este vorba de fiica ta care, de pilda, are obiceiul sa-si incolaceasca pe deget suvite din par.

Acesta este un fenomen care apare de regula ca si celelalte, in primii ani ai copilariei, dar in unele cazuri se manifesta incepand din adolescenta.

Poate cel mai "longeviv" obicei este cel al ciupitului de nas, care in multe cazuri se mentine si la maturitate, manifestandu-se in principiu in situatii de stres si solicitare intelectuala ridicata.



Exista mai multi factori care conduc la dezvoltarea acestor obiceiuri. De exemplu, din plictiseala, desi acesta nu este o cauza foarte raspandita. In fapt, cel mai adesea apar ca o modalitate prin care micutul se linisteste singur intr-o situatie agitata (de exemplu, cand isi suge degetul, copilul isi creeaza inconstient iluzia sanului matern si a apropierii pe care i-o inspira acesta).

Asadar, daca il vezi facand acest lucru, incearca sa afli daca s-a confruntat de curand cu o situatie traumatizanta.

Sigur ca, pentru cei mici, orice mica suparare este supradimensionata... daca s-a certat cu cel mai bun prieten, a luat o nota mai mica, a fost criticat la scoala si asa mai departe, va avea tendinta sa se refugieze in sine, "consolandu-se" inconstient prin unul dintre obiceiurile mentionate si eliberandu-se astfel de tensiunea acumulata.

O alta posibila explicatie este ca imita comportamentul celor apropiati. Nu cumva iti rozi si tu unghiile? Atunci uita-te in oglinda si ai gasit vinovatul! Studiile realizate in strainatate au aratat ca aceste obiceiuri isi pot avea originea inclusiv in mostenirea genetica.

Pe de alta parte, unii copii recurg la astfel de gesturi ca un mijloc de a atrage atentia asupra lor sau chiar de a-si manipula parintii. Daca micutul se simte ignorat, exista posibilitatea sa inceapa sa-si suga degetul pur si simplu pentru ca stie ca acest lucru va provoca o reactie din partea ta.

Un exemplu de manipulare este atunci cand cel mic stie ca a venit ora de culcare si, ca sa mai amane inevitabilul, isi tine respiratia.
Parintii se vor speria si nu-l vor mai presa sa se duca in camera lui.

Acesta din urma este un model de comportament insusit constient, prin care copilul incearca sa castige controlul asupra celor din jur. Cel mai adesea, obiceiul retinerii respiratiei apare la copiii ai caror parinti fie sunt exagerat de protectori, fie incearca sa-si impuna vointa cu orice pret.



Sunt de acord: aceste obiceiuri reprezinta pentru tine un adevarat test de rabdare. Este esential sa nu-ti pierzi calmul cand il vezi pe cel mic manifestandu-se astfel si sa nu ridici tonul sau sa incerci sa-i indepartezi brutal manuta de la gura sau din par. Tipul tau de reactie ta depinde in mare masura de cauza care a generat acest obicei.

Daca, din cate ti-ai dat seama, obiceiul copilului este cauzat de o trauma emotionala, discuta cu el, incearca sa afli ce s-a intamplat si, daca simti ca dimensiunea problemei te depaseste, apeleaza la ajutorul unui psiholog.

In cazul in care cel mic incearca sa-ti atraga atentia asupra lui, revizuieste-ti comportamentul si fa in asa fel incat sa petreceti tot mai mult timp impreuna.



Vrea sa te manipuleze? Arata-i ca esti insensibila la astfel de presiuni si explica-i ca ai inteles care ii sunt intentiile. Probabil ca, vazand ca nu are sanse de reusita, va renunta la acest tip de comportament, mai ales daca nu este de durata.

Pe termen scurt, poti apela si la mici trucuri: daca isi suge degetul sau isi roade unghiile, aplica-i pe maini o solutie inofensiva, dar cu gust neplacut - de exemplu, zeama de lamaie. Sau infasoara-i buricul degetelor in plasture.

Este important sa retii ca aceste obiceiuri sunt extrem de raspandite si sa nu faci din ele "un capat de tara", exagerandu-le gravitatea, pentru ca cel mic ar putea ajunge sa dezvolte complexe de inferioritate care nu sunt atat de usor de sesizat si combatut precum rontaitul unghiilor sau incolacitul unei suvite de par...