Este una dintre cele mai delicate chestiuni pe care va trebui sa le gestionezi odata ce micutul tau a inceput sa mearga la gradinita. Bineinteles ca situatia va suferi modificari in functie de mediul social, caracteristicile acestuia sau personalitatea copilului tau.
Este important ca micutul tau sa stie cat mai devreme cum se poate face placut de cei din juryl sau, fara ca prin aceasta sa se inteleaga faptul ca toata lumea, fara exceptie, trebuie neaparat sa-l indrageasca...
Asa cum se intampla de multe ori, popularitatea este direct proprotionala cu prosperitatea materiala. Este nedrept, insa nu vei schimba tu acest lucru. Adesea, copiii care nu sunt imbracati dupa ultima moda, nu au abilitati scolare sau sportive deosebite (fara ca acest din urma aspect sa insemne ca ar fi mediocri), sunt ignorati.
Si nimic nu ar putea fi mai dureros pentru ei... Poate doar faptul ca sunt luati in deradere de cei situati la polul opus, caci se intampla si asa...
Pentru orice parinte, este sfasietor de trist ca micutul sau sa vina de la gradinita sau de la scoala amarat ca "nu au vrut sa se joace cu mine". Faptul este ingrijorator, pentru ca acest copil risca sa se inchida in sine, izolandu-se si devenind o persoana introvertita si neincrezatoare in sine.
Prichindelul nu se poate descurca singur, are nevoie de ajutorul tau, pe care trebuie sa i-l acorzi cat mai diplomatic posibil. Sa vedem cum este bine sa proedezi si cum ar fi gresit...
Nu-i spune fetitei tale ca este mai draguta decat colega ei, care nu vrea sa se joace impreuna cu ea numai pentru ca este invidioasa. Nu va rezolva problema si exista posibilitatea ca a doua zi fetita sa-i spuna "rivalei": "Sunt mai frumoasa ca tine!.
Urmarile nu ar fi greu de intuit... Aceasta ca sa nu mai spunem ca o asemenea afirmatie ii transmite copilului mesajul subliminal "Nu stiu ce sa fac pentru a te ajuta".
Evita indemnurile gen "Nu-i lasa sa te necajeasca!". Micutul va crede ca nu-l intelegi (sau si mai rau, ca nu-i acorzi atentia cuvenita) si pe viitor va evita sa ti se mai confeseze. Niciodata nu trata cu usurinta "problemele existentiale" ale micutului tau, caci pentru el sunt foarte importante!
Nu te lansa in critici vehemente la adresa copiilor care il necajesc pe micutul tau. Doar nu vrei sa-i sadesti resentimentele si ura in suflet, nu-i asa?
Asculta-l cu infinita rabdare si intelegere. Este important sa "dai in mintea lui", cu alte cuvinte sa te straduiesti sa percepi dimensiunea problemei sale, raportata la varsta sa.
Dupa ce iti relateaza, intreaba-l ce si-ar dori sa se schimbe si solicita cat mai multe detalii. Poate ca nu este vorba de o marginalizare. De exemplu, este posibil ca mai multi copii sa nu fi fost inclusi intr-un joc (inclusiv al tau), dar copilul tinde sa ia totul prea personal.
De asemenea, sondeaza terenul in ceea ce priveste reactiile sale: poate ca a facut sau spus ceva care sa-i fi suparat pe ceilalti in prealabil. Sau poate ca nu a fost vorba de un act deliberat.
Este esential sa cunosti cat mai multe amanunte in legatura cu ceea ce se petrece in colectivitate. Numai asa il vei putea sfatui.
Dar fii atenta: granita intre dorinta de a fi acceptat si integrat in colectiv, pe de o parte, si atitudinea servila, pe de alta parte, este extrem de fina. Rolul tau primordial este de a gestiona situatia, pentru a preveni acest lucru.