Copilul isi insuseste lucruri care nu-i apartin...

Prichindelul tau este un adevarat model: este cuminte, ascultator, isi face lectiile, merge la culcare fara sa faca mofturi... Sa fie, oare, adevarat, ca acelasi copil isi insuseste...

Prichindelul tau este un adevarat model: este cuminte, ascultator, isi face lectiile, merge la culcare fara sa faca mofturi... Sa fie, oare, adevarat, ca acelasi copil isi insuseste obiecte care nu-i apartin?

Inainte de a protesta si a spune ca acest lucru nu se poate intampla cu micutul tau, poate ca ar trebui sa te mai gandesti si sa fii atenta, de exemplu, la jucariile lui: nu cumva printre ele se regasesc si unele despre care nu stii de unde provin? Si aceasta nu inseamna ca este "hot", pentru ca, foarte probabil, micutul nu constientizeaza ca face o greseala...



Poate parea greu de crezut, insa majoritatea copiilor se simt tentati sa-si insuseasca obiecte care nu sunt ale sale - de obicei jucarii.

Exista doua cauze principale care explica acest lucru:

Nu intelege termenul de "proprietate personala" si nu stie ca orice obiect are o contravaloare in bani; prin urmare, daca ii place papusa sau masinuta celuilalt, i se poate parea firesc sa si-o insuseasca.

Multi copii cer mai intai direct ("Imi dai mie jucaria aceasta?") si, in fata refuzului, nu vrea sa renunte si gaseste un alt mijloc de a obtine ce-si doreste. Asa se explica si faptul ca, atunci cand mergi cu micutul la supermarket, poti constata ca are in buzunar o ciocolata despre care nu stiai.

Incearca sa atraga atentia asupra lui. Probabil ca se simte neglijat si vrea sa te ocupi de el. Sau poate ca esti un parinte prea exigent si, mai mult sau mai putin constient, copilul vrea sa-ti demonstreze ca se poate abate de la regulile impuse de tine.


Nu in ultimul rand, ar putea exista o explicatie cat se poate de banala: l-ai trimis sa cumpere paine si i-ai dat bani numai pentru acest produs alimentar. Insa vede alaturi o prajitura si ii este pofta.

Vanzatoarea nu este atenta... ce poate fi mai simplu? De aceea, explica-i din timp ca nu te opui dorintelor sale (in limite rezonabile, desigur) si ca trebuie sa-ti ceara ce-si doreste.



Prima ta reactie este de stupefactie. Cum este posibil? Cand se intampla, totusi, reprima-ti furia si impulsul de a reactiona violent si explica-i calm de ce a gresit.

Dupa aceea, mergeti impreuna si returnati obiectul respectiv. Acest din urma lucru se poate dovedi destu de dificil, pentru ca micutul nu va fi de acord nici sa inapoieze jucaria, nici sa fie pus in postura de a recunoaste.

Este momentul sa invete (destul de dur, adevarat...) o lectie despre asumarea responsabilitatii.

De fapt, tocmai faptul ca momentul cand isi va cere scuze constituie "cheia" care ar putea rezolva problema. Nu sunt necesare alte pedepse, pentru ca l-ar putea infuria si determina sa persiste - iar daca perpetueaza, se poate numi, intr-adevar, "furt"...

De asemenea, explica-i copilului ca nu are voie nici sa-si insuseasca nici bani din portofelul tau fara sa ceara voie; insa nu este recomandabil sa-l supui la teste, lasand bani la indemana lui pentru a vedea cum reactioneaza. Pe termen lung, acest lucru va eroda increderea pe care o ai in el si, daca va afla, relatia dintre voi s-ar putea deteriora considerabil.


In principiu, nu ai de ce sa-ti faci mari probleme; se intampla mai des decat ai crede si, in majoritatea cazurilor, nu este ceva de durata.

Dar, pentru ca micutul sa inteleaga faptul ca a gresit - cu alte cuvinte, sa nu mai repete gestul nu pentru ca asa i-ai spus tu, ci pentru ca asa este corect - va trebui sa dai dovada atat de inflexibilitate, cat si de rabdare.