Persana - pisica aristocrata

Persana de astazi este rezultatul unei transformari continue care dureaza de mai mult de 150 de ani. De-a lungul timpului, crescatorii au modelat ceea ce Mama Natura a oferit lumii intr-o adevarata viziune a frumusetii si a seninatatii.

De asemenea, ei au reusit sa pastreze echilibrul dintre sanatate si vigoare pe de o parte, si un temperament bland pe de alta, amestec ce a atras un numar mereu crescand de admiratori.

In jurul anului 1850, diplomatii care calatoreau in jurul lumii au inceput sa aduca familiilor lor din Anglia si din Europa Continentala cateva exemplare de pisoi cu par lung din Orientul Mijlociu.

Acestea primeau in general nume care reflectau tara de origine: Persana, pentru cele din Persia (actualul Iran), Angora, pentru exemplarele provenite din Ankara (Turcia) si, chiar daca mai putin obisnuite, pisicile de Rusia. Respectivele feline au avut un succes imediat in Anglia, Franta si Italia, ele eclipsandu-le total ca popularitate pe cele domestice native, care aveau par scurt.

Atunci, ca si acum, frumoasa lor blana lunga a fost cea care a trezit interesul tuturor, dar, de fapt, firea blanda a acestor pisici este trasatura care a cimentat relatia lor cu oamenii.

Caracterul

Persana, cu sarmul si frumusetea ei de neintrecut, este considerata "aristocrata" pisicilor. Ea a primit cele mai bune recomandari si a fost, dintotdeauna, extrem de apreciata. Calma si calculata, Persana este perfect satisfacuta de viata de apartament. Sociabila, pasnica, niciodata agresiva, dulce si afectuoasa, ea manifesta un atasament deosebit fata de stapan.

Se intelege perfect cu copiii si cu cainii. Fata de straini se arata distanta. Miauna discret si destul de rar. Atinge maturitatea in jurul varstei de 16 - 18 luni, iar perioada de pubertate dureaza 4 - 6 luni.

Pisica Persana nu este o opera de arta, desi multi o considera asa, ca urmare a timpului necesar toaletei sale. Nu este zvapaiata din fire, sufocanta, ci mai degraba precauta in relatiile cu oamenii.

Animalul bine educat, in special motanul, este fermecator si devine o companie placuta. Nu este framantat de curiozitatea caracteristica altor rase, nu doreste sa destrame si nici sa cerceteze totul.

Intretinere

Daca aveti de gand sa va cumparati o Persana, trebuie sa stiti ca nu este suficient sa i se asigure doar un loc larg si comod. Ea necesita deja, din faza de pui, o ingrijire speciala, intretinerea blanii fiind o activitate complicata.

Daca nu ii veti acorda atentia cuvenita, blana Persanei, care numara aproximativ 200 fire/mm2, devine incalcita si ii provoaca animalului o stare de disconfort.

Perierea pisicii trebuie sa dureze cel putin 15 minute. Se face in sens invers cresterii firelor de par si are ca scop indepartarea firelor moarte, a prafului si a nodurilor, care se formeaza in mod frecvent. Acordati o atentie deosebita cozii, labutelor si abdomenului, acestea fiind zone foarte sensibile.

Pentru aceasta, puteti folosi o periuta de dinti. Periajul este o oportunitate de a inspecta pielea, urechile si labutele, in eventualitatea existentei parazitilor. Baia constituie un eveniment obisnuit pentru o Persana si este indicat sa-i faceti una o data pe saptamana. incercati sa cooptati inca un membru al familiei la aceasta activitate.

Temperatura apei trebuie sa fie potrivita, nici prea calda, nici prea rece. Folositi un sampon special, evitand patrunderea acestuia in ochii pisicii. Dupa spalare, stergeti blana foarte bine si uscati-o la temperatura camerei.

Alimentatie

Pisicile sunt carnivore, deci meniul lor se bazeaza pe carnea de peste, pasare si vita. Alimentatia este similara cu a celorlalte rase, cu specificatia ca se va administra o hrana dedicata intretinerii blanii. Puteti folosi produsele Royal Canin: Vet Cat Persian - special pentru persane, Sensible 33 - pisici mofturoase cu probleme digestive, Light - impotriva tendintei de ingrasare, Hair & Skin 33 - pentru intretinerea blanii si pielii.

Probleme de sanatate

Reproducerea puternic selectiva, cu tendinta obtinerii unui profil prescurtat, are urmari negative, printre care se numara deformarea osaturii, ceea ce influenteaza in mod neplacut dispozitia si starea de sanatate a animalului.

Anomaliile dintilor, deformarea muscaturii pot conduce la incapacitatea pisicii de a-si manca prada.

Canalele lacrimale sunt scurte si foarte curbate, incat lacrimile nu curg pe cale naturala. Daca ochii pisicii nu sunt tratati cu grija, pot aparea in jurul lor ulceratii inestetice. In cazuri grave, botul pisicii se deformeaza in asa masura, incat pot aparea deficiente respiratorii.