A saptesprezecea lunaAm ajuns, in sfarsit, intr-un loc cu multe case si blocuri. Cred ca este un oras. Sunt singur si pierdut. Pe strazi intalnesc persoane cu inima buna, care ma privesc cu mila si-mi dau putina mancare. Le multumesc din priviri. Cat as vrea sa ma adopte... As fi un caine fidel si i-as iubi mult de tot. Insa toti spun doar "Saracul caine, cred ca este pierdut", si se indeparteaza usor de mine. Asta este, poate data viitoare voi avea mai mult noroc.
A optsprezecea luna
Intr-o zi, am trecut pe langa o scoala. In curte erau multi copii care se jucau si radeau zgomotos. Oare acolo invata si "fratiorii mei"? Merita sa ma duc sa vad. Ma apropii timid de un grup.
Deodata, spre mine se indreapta o ploaie de pietre. Atunci mi-am dat seama ce se intampla - pentru ei, eram o tinta vie. O piatra m-a lovit in ochi. M-a durut atat de rau, incat imi era frica sa deschid ochiul. Am fugit sa ma adapostesc intr-un loc retras. Scapasem cu viata, insa, la scurt timp dupa aceea, mi-am dat seama ca nu mai vedeam deloc cu acel ochi.
A nouasprezecea luna
Slabesc din ce in ce mai rau. Nimeni nu imi mai da mancare. Toata lumea ma alunga. Incep sa-mi pierd orice speranta. Nimeni nu ma mai vrea...
A douazecea luna
Aproape ca nu ma mai pot misca! Trebuie sa-mi adun puterile si sa incerc sa trec strada. Poate la acel magazin voi gasi un om cu suflet care sa-mi dea ceva de mancare. Ma ridic cu greu si incerc sa merg, desi picioarele nu ma mai asculta.
Deodata, am simtit o lovitura puternica. Ce rau ma dor picioarele din spate... Este o durere sfasietoare, dar trebuie sa ajung pe trotuar. Ma simt rau, durerea ma copleseste si cad. Oamenii trec pe langa mine... Unii se fac ca nu ma vad, altii spun "Nu te apropia de el".
Sunt aproape inconstient. O voce blanda ma face sa deschid ochii. "Bietul de tine, in ce hal arati". Am simtit ca ma ridica si am adormit iar. Cand m-am trezit, un om in alb era aplecat deasupra mea. A inceput sa ma pipaie. Tot corpul ma durea. Deodata, ii spune salvatoarei mele: "Cainele acesta are sanse mici de supravietuire, doamna. Cred ca ar fi mai bine sa-i oprim suferinta."
Draguta doamna a inceput sa planga. Nu-i voi uita niciodata vocea suava cu care l-a implorat pe doctor: "Va rog frumos, incercati totusi sa-l salvati, poate se va intampla o minune. Daca scapa, il voi lua acasa si-l voi ingriji".
Doctorul incuviinta si ma duse intr-o sala alba cu multe lumini. Am simtit o intepatura si am adormit, intrebandu-ma de ce m-am mai nascut pe lumea asta.
O mana catifelata si o voce calda m-au facut sa deschid ochii: "Nu te teme, micutule, te vei face bine. Te voi lua la mine acasa si te voi ingriji, chiar daca acum ai doar trei picioare. Cu timpul, te vei acomoda, important este ca traiesti." Am inchis ochii si am adormit iar, gandindu-ma la noua mea viata. In sfarsit, ma vrea si pe mine cineva...
Comentarii (18)
acest text ma facut sami dau seama ce mult inseamna iubirea.nu pot sa cred ca cineva poate atinge asa tare sufletului chiar akolo unde il doare.iubirea inseamna totul .cand aceasta lipseste inseamna ca esty pierdut sau inca mai ai o sansa dar pentru schimbare.cea ce am citit pentru mine a fost dureros
Oamenii cu suflet mare au si un suflet trist pt ca ei colectioneaza tristetea din jurul lor si o imprima ca un invelis pe care iti lumineaza sufletul...Dar uite ca tristetea din sufletul lor ne ajuta si pe noi sa vedem , sa auzim sa vorbim si sa purtam animalelor mila si sa le oferim ceea ce ele vor..(dragoste , un acoperis deasupra lor si mancare) ...Un suflet mare rar gasesti unde sa poti vedea cata durere poate fi acolo...:((:((:((
www.argintarie.ro iti ofera in premiera intr-un magazin online de bijuterii: Personalizarea prin gravare mecanica prin impact. Magazinul iti pune la dispozitie suporturi pentru gravare din argint si inox. Putem grava atat text cat si fotografii.
daca baseasca junior nu si ar lua blugi la 20 de milioane si nu ar mai face tacsu atatea vile si alti parlamentari ar avea si caini un adapost ! asa cum basescu a autanasiat o tona de caini din gura lui asa sper sa o eutanasieze si pa fisa cineva !
am avut 2 rottwelieri.,.,.,am avut o viata frumoasa...am crescut impreuna cu ei..multe clipe..multe zile..multi ani petrecuti alaturi de ei....insa a trebuit sa-i parasesc.....i-am lasat prietenului meu cel mai bun....a trebuit sa plec cu familia in strainatate....viata in Romania este grea....mai ales cu recesiunea asta....ii auzeam sii ii vedeam la web...pe internet ....plangeam cu noptile....nu dormeam...au trecut 2 ani de cand nu i-am mai vazut...si akm am camera plina cu pozele lor....si pe telefon am poze cu ei...dupa atata timp...akm..am un nou caine!il iubesc!dar nu ii uit niciodata!ei sunt in sufletul meu zilnic!
pentru valeria777 Te inteleg ce simti , identic am trecut si eu prin asta. Legea nu te ajuta cu nimic din pacate, stapanul este cel care trebuie sa supravegheze animalul. Ba dimpotriva multa lume te va acuza de neglijenta neintelegand ca lumea ta este distrusa fara acest mic sufletel. Am plans mult citind acest articol. Dupa pierdferea catelusei mele in acelasi mod descris de valeria, am regasit durerea catelusei mele intr-un pasaj. Doar ca eu nu pot acuza pe nimeni. Doar eu sunt vinovata. Valeria, sunt atatia catelushi care ar fi dornici sa te iubeasca. Nimic nu imi poate inlocui catelusha mea draga care am pierdut-o. Ea are locul ei special asa cum nimeni nu ar intelege. Dar acum am 2 fetite din aceeasi rasa si imi umplu inima si ziua, chiar daca in suflet am mai mult decat un sertar si pentru cealalta care am pierdut-o. Ia-ti un alt catel iar dragostea pe care o ai de daruit nu o vei varsa prin suferinta. Mult bine!
saracutul catelus am 4 caini o pisica si un perus si ma descurc greu dar nui abandonez cat de greu imi este si imi aminteste de un caterlus vagabond de venise avea numai talente mergea pe ritmul muzici se juca frumos dar era orb :(( si de atunci mi s-a rupt inima de cand nu l-am mai vazut prin curte sau cu o pisicuta puisor a calcato masina si eu ducanduma sai cumpar mancare papagalului o zaresc in fata porti trei luni m-am invinovatit :((
CEai care abandonati un caine sunteti niste finte fara mila.DC lATI LUAT SAL PARASITI va rog nui faceti asta uni biet catel neajutorat care nu poate cere ajutor AVEZTI MILA
Cu adevarat sufletelele astea au atat de mult de suferit!Pe strada la mine au fost aruncati 5 catelusi care nu au mai mult de 3 saptamani.Au zacut asa 48 de ore pana cand incepand ploile,i-am luat la mine acasa.Dar ma gandesc cu groaza ce voi face cu ei,fiindca nimeni nu-i vrea si sunt multi, iar eu nu pot sa-i tin.
Avea 7 ani, il chema Black, un rottweiler superb,de-o blandete si de-o inteligenta greu de descris dar mai presus de toate calitatile era Sufletul meu, eram nedespartiti, numai eu si el. Intr-o seara am iesit ca de obicei afara, isi tinea mingia in gura si deodata i-a scapat, s-a rostogolit pe carosabil si.... Black dupa ea.Ca intr-un film de groaza a trecul o masina cu "viteza luminii" si l-a lovit... atat de tare, ca l-a omorat. S-a scuzat si a plecat. Si gata!Au trecut 12 zile , eu nu pot sa ies din depresie,ca intr-un film de groaza, retraiesc tot timpul impactul care l-am auzit... si cum l-am ingropat pe Black. Sunt distrusa, casa e goala fara el, parca nu este mobila in casa, parca traiesc intr-o alta lume. Nu stiu sa traiesc fara Black. Nu vreau sa-l inlocuiesc imediat pe Black, nu e drept ,dar stiu sigur ca fara caine nu pot sa traiesc. Vitezomanul a plecat , imi aduc vag aminte ca i-am dat nr. de tel. trebuia sa ma sune a doua zi sa mergem la politie sa dau declaratie sa-si poata lua dovada ca sa-si repare masina. Evident nu m-a sunat, desigur si-a reparat masina, iar eu am ramas fara Black. Numai pe el il aveam...Stie cineva daca pot sa-i atrag atentia legal? Sau o alta varianta?De dragul lui Black si pentru ai proteja si pe alti caini de acest vitezoman!!!
Trist ca nu se ocupa nimeni sa faca clinici cum sunt la americani, cu doctori si politie care isi fac treaba!Daca voi avea puterea vreodata sa fac ceva in sensul acesta o voi face insa pana atunci......nu-mi ramane decat sa le dau ceva de mancare si sa le vrb frumos!
versiunea om:Doi indragostiti in plimbarea lor de seara,vad un caine intins pe spate,slab(lesinat) cu ochii pierduti in stele.il vede azi ,il vede maine,la fel.Se decid sa-i curme suferinta si-l impusca. versiunea caine:Saturat de atatea observatii;nu te scarpina ,nu fa pipi ,nu sta pe pat ,nu te freca....,nu latra,nu,nu ,nu...s-a decis s-o ia la sanatosa.Si cand era in culmea fericirii ,cu puta-n sus ,bucurandu-se de tot si toate,vine din nou (omul)si-i scurteaza viata-n libertate.
Am citit povestea de mai sus si ma apucat plansul... Am acasa o cokerita frumoasa foc, am luat-o de la o luna si 2 saptamani, acum are 2 ani si 6 luni, e o frumusete.Dumnezeu a inzestrat cainii cu perfectiunea, sunt fideli, ascultatori iar dragostea neconditionata pe care ti-o ofera pana la sfarsit un om nu va sti niciodata sa o faca! Nu inteleg cum este posibil sa chinui un suflet atat de curat! Acelora care nu le plac animalele este mai bine sa le evite, iar cei ce le cumpara si le "iubesc" doar cand sunt puiuti...ar fi mai bine sa se gandeasca de zece ori inainte sa isi abandoneze animalul, deoarece si noi toti am fost "puiuti"...iar cand crestem avem nevoie mai mult de acea dragoste neconditionata de care vorbeam mai sus.... Sa stiti un lucru cainele lovit si ucis azi, poate fi omul de maine!!!!
pe mn ma apucat plansul :((:(( by oit sa cred...in ce familie a nimerit bietul catelus...dupa 1 an sal abandonezi...eu am luat de pe str o pisicuta...acum este mare si frumoasa si a facut pana acum ceva puiuti...si nu as fi instare sa fac niciodata vreun rau unui animalut...nu pot sa cred ca totusi sunt oameni care fac asa ceva...nu inteleg cum ii lasa inima...bn ca la ales cineva pe bietul catelus...chiar si cu 3 picioare,va fi fericit...pt ca va avea un camin si ceva mancare...si o pers langa el care il va iubi...:*
Ce familie a fost aia a luat saracul caine au avut grija de el 1 an si dupaia la-au lasat la marginea padurii.Ce oameni cruzi.Multi oameni sunt ca acea familie dar putini ca acea femeie.Aproape ma apucase plansul cand am citito.Cam asa sunt toti caini de pe strada
este foarte trist ce se intampla cu bietele animale..uni oamenii isi bat joc de cainii pt ca sunt rai si fac mizerie..dar ei nu au nici o vina pt ca sunt lasati in strada abandonati si neiubiti de nimeni...eu una mi-as dori ca acei cainii sa nu mai sufere si sa aibe si ei un adapost si o mancare..ca au si ei suflet..nu sa ii omoare ca sa isi faca lumea blanuri:( urasc nedreptatea...
imi pare foarte rau pt acel catelus si stiu k multi sunt la fel ca el acum.Este trist cand sti k viata lor tine de noi oamenii si k uneori sau mereu suntem niste impoceiti si tampiti E tare rau si sincer sa le multumim lor k altfel Dumnezeu ne-ar fi luat pe totii cat suntem de rai.datorita lor mai suntem pe acest pamant.Cei cu cap ma refer la oamenii mari ,importanti face-ti ceva ei nu au nici o vina.vA pup
chiar e adevarata povestea??asa de trista:(:(m-a apucat plansu...saracul catel....putine pers inteleg cat de important e un animal,ce prieten adevarat este si cata dragoste ne ofera fara sa ceara in schimb prea multe doar putina iubire,un acoperis deasupra capului si o bucata de paine.....din pacate unii nici atat nu primesc.......unele pers isi iau un animal si il tine cat e pui dupa ce se mareste gata...nu-l mai vor....impocritii.......Dumnezeu e Mare o sa aibe grija de toti:(............bye
Posteaza comentariu