Cele mai frecvente intrebari primite din partea cititorilor, referitoare la antrenamentul specific sau la convietuirea alaturi de prietenul nostru cainele, sunt: "de ce face scandal?", "de ce fuge de mine?", "de ce distruge diverse obiecte atunci cand lipsesc de acasa?", "cum se face ca a ajuns noul sef al familiei?", "de ce mananca de pe jos, atat alimente, cat si fecale?"
Toate aceste probleme reprezinta consecinte ale unor greseli de educatie sau de antrenament, dar pot fi, de asemenea, specifice caracterului unei rase.
Un caine poate deveni distrugator din mai multe motive. De exemplu, cand este pui si isi schimba dantura, comportamentul este normal pentru varsta respectiva. Il puteti ajuta punandu-i la dispozitie obiecte tentante: jucarii, oase de piele etc., dar efectele se vor simti abia dupa trecerea unei anumite perioade de timp.
Acelasi lucru se poate intampla si in cazul adultului, care este lasat singur acasa prea multe ore pe zi, fara posibilitatea de a-si consuma energia.
Daca doriti o "poza vie", alegeti un Bulldog englez care, chiar atunci cand este singur in locuinta, nu va face altceva decat "sa se consume pe dinauntru".
Nu va opriti asupra unui Labrador, Brac, Ogar, Jack Russel Terrier, nici macar Scottish sau Westie, deoarece acestea sunt rase active care nu se simt bine pana nu isi epuizeaza energia. A tine in casa un caine apartinand raselor enumerate mai sus ar fi ca si cum ati conduce un Ferrari cu viteza legala! Pur si simplu nu se poate!
Unele rase latra mai mult decat altele. Dobermannul, de exemplu, este un "latrator" nestavilit; Husky Siberianul nu latra, dar ce frumos urla! Basset-Houndul, daca ramane singur prea mult timp, rivalizeaza cu Pavarotti.
Faptul ca un copoi sau un caine nordic urla nu trebuie considerat un defect, deoarece copoiul este deprins sa semnalizeze vanatul in acest fel, iar cainii nordici, numiti si "primitivi", asemanandu-se foarte mult cu lupii, sunt independenti si urla cu usurinta.