Reguli generale ale celor doua tipuri de mosteniri

Mostenirea legala intervine in cazul in care defunctul nu a lasat testament. Persoanele cu vocatie succesorala vor fi cele care au o legatura de rudenie cu defunctul....

Mostenirea legala intervine in cazul in care defunctul nu a lasat testament. Persoanele cu vocatie succesorala vor fi cele care au o legatura de rudenie cu defunctul (inclusiv izvorata din adoptie) si sotul supravietuitor. Pentru ca o astfel de persoana sa poata veni la mostenire in temeiul legii, mai trebuie sa indeplineasca si o conditie negativa si anume, aceea de a nu fi nedemna. Codul civil reglementeaza trei cazuri de nedemnitate: atentatul la viata celui care lasa mostenirea (ceea ce presupune savarsirea unei infractiuni cu intentie), acuzatia capitala calomnioasa (prevedere inaplicabila astazi prin abolirea pedepsei cu moartea) si nedenuntarea omorului (nu si a ucigasului) celui care lasa mostenirea, catre organele competente.

Nedemnitatea are ca efect desfiintarea retroactiva a titlului de mostenitor din momentul deschiderii succesiunii, indiferent de momentul faptei care atrage nedemnitatea.

Odata deschisa succesiunea, devolutiunea legala a mostenirii se va face cu respectarea a trei principii: rudele sunt chemate la mostenire in ordinea claselor de mostenitori legali, in functie de proximitatea gradului de rudenie si, in al treilea rand, intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad, mostenirea se imparte in mod egal.
Pentru inlaturarea unor inechitati ce ar putea proveni din faptul ca anumiti succesori de grad mai indepartat pot fi indepartati de la mostenire de catre altii de grad de rudenie mai apropiat cu defunctul, legea a reglementat institutia reprezentarii. Aceasta se aplica numai in privinta descendentilor copiilor defunctului si in privinta descendentilor din frati si surori. De exemplu, daca defunctul avea doi copii, dintre care unul a predecedat lasand un copil, aplicand principiile mai sus expuse mostenirea ar urma sa fie culeasa numai de copilul in viata al defunctului, fiind de grad de rudenie mai apropiat fata de defunct (fiu fata de nepot de fiu).
Prin reprezentare nepotului ii este permis sa urce in locul parintelui predecedat pentru a culege partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit acestuia, astfel incat masa succesorala se va imparti in doua parti egale.