Ca eleganta a formei si rafinament al ornamentatiei, e lucru stiut, ceramica greceasca nu a fost niciodata depasita, iar in Europa nu avea sa se mai produca ceva comparabil calitativ decat dupa aproape doua milenii.
Nu avem documente care sa ateste procedeele tehnice folosite de greci, dar stim ca produsele lor de ceramica sunt predominant rosii sau negre, datorita oxizilor de fier prezenti in solul Greciei, care dau lutului aceste culori, ca pentru a obtine o materie prima foarte fina au inceput sa adauge lutului diverse substante, precum carbonatul de potasiu, si ca arderea se facea in trei etape, temperatura maxima fiind numai de 950° Centigrade.
Ne putem imagina de cata pricepere si migala era nevoie pentru a realiza obiecte in rosu si negru, proces complicat pus la punct in secolele VI-IV i.H.
Ceea ce a facut insa gloria acestui tip de ceramica nu au fost nici tehnica, nici forma, ci decorul, la realizarea caruia lucrau artisti specializati, precum faimosul Zeuxis. Pornind de la celebrele vase cretane de Kamares, la stilul geometric si ajungand la cel clasic, acest decor a cunoscut numeroase faze de dezvoltare si o imensa diversitate de subiecte: figuri umane, scene rituale sau mitologice, plante, animale si motive decorative (meandrul, palmeta, ovele si sagitele etc.).
Fie ele stilizate sau naturaliste, toate erau insa de o eleganta grafica desavarsita.
In secolul V i.H., in plina perioada clasica, ceramica greceasca patrunde in Italia, unde incepe sa fie, destul de stangaci, imitata de etrusci. Apoi, romanii preiau tehnicile olarilor greci si, o data cu constituirea Imperiului, le raspandesc in tot bazinul Mediteranei, reusind sa creeze o interesanta sinteza prin asimilarea motivelor si tehnicilor de decorare ale popoarelor cucerite.
Se stie ca geniul roman s-a manifestat predominant in domenii practice, precum dreptul, administratia si ingineria, mai degraba decat in arta, pe care preferau sa o lase in grija grecilor.
1. Boluri pictate apartinand culturii mesopotamiene de Samarra (6.300-6000 i.H);
2. Vas si tripod din ceramica gri cu lustru metalic, nord-vestul Iranului;
3. Bol egiptean din ceramica rosie de Meidum (Regatul Vechi, pe la 2.600 i.H);
4. Vas ritual "de vin din Egiptul de Jos pentru doamna Nodjmet" (Dinastia XVIII, Regatul Nou);
5. Fragment de figurina a zeului Bes in nuanta de albastru inchis, specifica faiantei ptolemaice (332-30 i.H);
6. Vas micenian cu caracatita descoperit la Ialysos, in Rhodos (1.400-1.300 i.H);
7. Urcior antic cu decor geometric, reprezentand o scena funerara (730-720 i.H);
8. Krater etrusc cu figuri rosii pe fond negru, reprezentand o scena mitologica (pe la 250 i.H);
9. Krater roman de la Arezzo, tip terra sigillata, decorat cu alegoriile anotimpurilor si semnat "Cb. Ateius".
Comentarii (2)
Am referat la Tehnologie si pe asta o aleg ca e cea mai usoara :)) !!! noroc cu tn ca ai pus referatul online
am referat la tehnologie si imi place lectia
Posteaza comentariu