Foarte adesea se exprimă convingerea că suntem egoiști sau ne focalizăm exclusiv pe propriile dorințe până în momentul în care devenim părinți. Principalele mituri despre cuplurile care nu au copii detaliate de psychologytoday.com îți vor arăta care sunt presupunerile greșite și stereotipurile care vizează aceste relații.
Deși conotația este una negativă, lipsa copiilor nu implică automat nefericirea sau o viață fără realizări, ci este posibilă canalizarea energiei în direcții diferite.
Iată ce mituri sunt vehiculate despre cuplurile care nu au copii și cum să depășești ideile eronate:
1. Au o relație neobișnuită
A nu avea copii este considerat frecvent un lucru rar și anormal. Deși un număr ridicat de cupluri vor avea copii, lipsa lor nu este atât de neobișnuită după cum s-ar putea crede la prima vedere. Aproximativ 15% dintre femei ajung la vârsta de 45 de ani fără să aibă copii, iar în Germania și Elveția procentele sunt și mai mari, în jur de 30%. În concluzie nu există niciun motiv pentru a privi această situație drept ceva ciudat pentru că nu este o raritate, ci un fenomen care se răspândește constant.
2. Cei doi parteneri sunt egoiști
Se repetă des afirmația că rolul de părinte este antidotul ideal pentru egoism. Deși ca părinte va trebui să te gândești constant la binele copilului, nu înseamnă că vei deveni neapărat o persoană perfectă din toate punctele de vedere. Potrivit specialiștilor, există foarte mulți adulți fără copii care sunt amabili, generoși și gata să-i ajute pe ceilalți, copiii nefiind condiția obligatorie pentru a deveni o versiune mai bună a ta.
„A fi părinte implică muncă și dovotament constant și, într-adevăr, nu este deloc ușor să îndeplinești această responsabilitate. Părinții care se gândesc la sacrificiile făcute de dragul copiilor pot ajunge să presupună în mod greșit că toți cei care nu au copii nu știu ce înseamnă să te dedici îngrijirii și apărării altei persoane. Cu toate acestea, nu numai rolul de părinte învinge egoismul, ci și munca în folosul comunității, protecția naturii sau acțiunile caritabile”, explică dr. Rachel Chrastil pentru psychologytoday.com.
3. Sunt consecința gândirii moderne
Deși se crede că până în momentul în care femeile au început să lucreze și au apărut metodele contraceptive eficiente toată lumea avea copii, realitatea este foarte diferită.
„Chiar dacă este adevărat că metodele contraceptive au schimbat percepția asupra întemeierii unei familii, modificările nu au fost atât de drastice precum se crede. Încă din anul 1500 în tări precum Marea Britanie, Franța și Olanda căsătoriile se amânau pentru vârsta de 25-30 de ani. 15-20% dintre femei nu se căsătoreau și nici nu aveau copii”, explică dr. Chrastil.
4. Au o viață lipsită de satisfacții
Pentru persoanele care se simt împlinite în rolul de părinte poate părea că restul cuplurilor au o viață fără realizări și bucurii dacă nu au copii. „Mulți prieteni și cunoscuți mi-au spus că îmi irosesc timpul și resursele pentru că nu am copii, însă nu este deloc adevărat că părinții sunt mai mulțumitți decât cei care nu doresc acest rol. Satisfacțiile și realizările apar ca urmare a îndeplinirii obiectivelor care te motivează și nu sunt mai importante pentru cuplurile care au copii. Este foarte bine ca părinții să se simtă mândri și bucuroși că au copii, dar nu au de ce să creadă că toate celelalte persoane nu vor găsi mulțumirea decât în acest mod”, spune dr. Chrastil.
5. Vor fi singuri și vor avea probleme financiare la bătrânețe
Oare dacă ai copii înseamnă că îți este garantată o bătrânețe fără griji, iar dacă nu devii părinte vei fi singur? „Cercetările de specialitate au dezvăluit că bătrânețea este o perioadă dificilă pentru orice persoană, iar cele care nu au avut copii nu au mai multe probleme. Din contră, cuplurile care nu au avut copii au de obicei mai multe resurse financiare față de părinții cu o vârstă similară pentru că au lucrat mai mulți ani și au avut cheltuieli mai reduse. Cu toții trebuie să găsim modalități de a socializa la bătrânețe, nu numai cei care nu au copii. Există foarte multe motive pentru care copiii nu pot avea grijă de părinți la bătrânețe, de exemplu limitele geografice sau fondurile disponibile, iar statutul de părinte nu implică obligația copilului de a fi permanent alături de cei care i-au dat viață”, spune dr. Chrastil.