De mici stim cu siguranta ce ne vom face "cand vom fi mari": o mare parte din baieti isi doresc sa ajunga piloti, iar o multime de fetite isi doresc sa ajunga doctorite. Anii trec si ne schimbam optiunile in functie de eroii care ne calauzesc din cand in cand imaginatia, fie vrem sa ajungem cantarete (Cleopatra Stratan a ajuns deja), fie musafiri, pentru ca e mai comod decat sa fii gazda, fie sa lucram la salubritate, pentru ca suna bine!
Iar cand ajungem sa ne gandim serios la asta, de cele mai multe ori alegem "ce se poarta" din pacate. Pe vremea mea (iata ca am ajuns si eu sa spun asta...), inainte de '89, se purta sa dai la Politehnica. Era foarte trendy
Comentarii (1)
De cand eram mica mi-au placut istoria, literatura si pictura. De pictat, pictam de la 3 ani, primele povesti le-am citit la 6 ani si prima carte (un Jules Verne) la 7. Gandindu-ma la ce voi face cand voi fi mare, am ezitat mereu intre istorie, filosofie si pictura. Impinsa un pic de la spate de ai mei, care nu incurajau deloc "pierderea de vreme" numita pictura, am facut facultatea de istorie. Mi-a placut, un timp am lucrat in cercetare, am plecat din tara, am facut un master, am ajuns sa lucrez in administratie, foarte putin legat de profesia mea. Acum am 30 de ani, si sunt intr-un moment al vietii in care imi pun mii de intrebari. Ma simt aproape de a face o schimbare dar nu stiu inca in ce directie sa ma indrept. As face un doctorat in istorie, pt ca as avea posibilitatea sa calatoresc mult, sa ma intretin din burse de cercetare si as fi stapana timpului meu (urasc programul de la 10 la 17...). Dar as lua-o si de la capat, cu niste cursuri de design vestimentar sau de interior, in ideea ca apoi, intr-un an poate, imi voi deschide propria afacere si, deasemenea voi fi stapana pe timpul meu, voi avea sentimentul de independenta care imi lipseste acum...Oricum ar fi sunt intr-o mare dilema si nu stiu, inca, in ce directie sa ma indrept.
Posteaza comentariu