Harţuirea psihologică sistematică şi continuă la locul de muncă, când un salariat este atacat şi stigmatizat de colegi sau superiori prin zvonuri, intimidare, umilire, discreditare şi izolare, punându-se în pericol atât starea emotională cât şi abilităţile profesionale - aceasta este definiţia fenomenului numit mobbing.
Studiul a mai scos la iveală următoarele rezultate: 43% dintre femei au palpitaţii, 62% s-au simţit neliniştite, nervoase şi stresate, 32% au avut insomnii, 56% dintre ele s-au simţit obosite şi fără vlagă şi 17% dintre acestea au luat medicamente pentru a se calma.
Hărţuirea poate fi exercitată de un superior asupra unui angajat, dar şi de colegi asupra unui alt coleg, în acest caz motivele fiind invidia, bârfa, conflictele, rivalităţile şi antipatiile personale. Acest tip de hărţuire este, în general, mai agresiv şi produce daune la nivel emoţional mai grave decât mobbing-ul exercitat de superior.
Care sunt cauzele hărţuirii la serviciu?
- Deficienţe în managementul resurselor umane;
- Factori psihosociali (factori care influenţează psihologia muncii: tipul sarcinilor de serviciu, mediul socio-organizaţional, organizarea muncii);
- Nesiguranţa locului de muncă, schimbările de la nivelul managementului;
- Trăsături de personalitate;
- Nivelul ridicat de stress legat de activitatea profesională.
Cum poţi recunoaşte acest fenomen?
- Prin acţiuni negative intenţionate;
- Prin frecvenţa şi durata mai mare de 6 luni a acţiunilor de hârţuire;
- Printr-o relaţie asimetrică de putere între agresor şi victimă.
Cum poate angajatorul tău preveni hărţuirea?
Prin îmbunătăţirea climatului psihosocial de muncă. Ce implică acest pas?
- Oferirea posibilităţii fiecărui angajat de a alege cum îşi realizează sarcinile de muncă;
- Reducerea volumului activităţilor monotone şi repetitive;
- Furnizarea de informaţii suplimentare privind obiectivele activităţii;
- Dezvoltarea capacităţilor de conducere;
- Evitarea confuziilor privind rolul şi sarcinile de muncă.
Care sunt consecinţele?
Imposibilitatea de a răspunde atacurilor de cele mai multe ori conduce la afectarea sănătăţii victimei prin:
- Depresii;
- Boli psihosomatice;
- Insomnie;
- Comportament anormal;
- Scăderea încrederii în sine şi pierderea eficienţei în muncă;
- Sentimente de autoculpabilizare;
- Stress acut;
- Stres posttraumatic.
Ce poţi face dacă eşti hărţuită psihologic?
- Recunoaşte dacă eşti victima unei agresiuni, fii atentă încă de la primele semnale;
- Documentează-te cât mai mult despre acest fenomen;
- Strânge dovezi scrise, cere ajutorul şefului sau departamentului de HR;
- Caută aliaţi;
- Nu reacţiona la agresitivitate cu agresivitate;
- Nu te descuraja, pentru că ai nevoie de o stare fizică şi psihică foarte bună;
- Nu te izola, păstrează toate căile de comunicare (colegi, agresor, HR);
- Dacă e nevoie, cere ajutorul unui doctor şi a unui psiholog;
- Ia atitudine din punct de vedere legal.
Cadru legislativ
- Legea nr. 202/2002, privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, actualizată şi republicată în 2007;
- Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de descriminare, cu modificările şi completările ulterioare;
- Codul Penal al României
- Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
Extrem de utile sunt şi informaţiile despre proiectul "Femeia contează!", care are ca obiectiv principal promovarea activă a principiului egalităţii de şanse prin combaterea violenţelor fizice şi psihologice exercitate asupra femeilor la locul de muncă.