Un angajat dependent de muncă devine, cu timpul, mai stresat, deprimat şi foarte obosit
Workaholicul și vacanța
"Pe termen scurt (3-6 luni), un workaholic pare a avea doar de câștigat, șefii îl apreciază și-l laudă public, salariul crește, apar și bonusuri de performanță. Pe termen lung (6-24 luni), apar «dezastrele»: epuizare psihică și fizică, nivel ridicat de stres, eficiență scăzută, lipsa rezultatelor profesionale, deterioarea relațiilor cu familia, cu prietenii cât și cu ceilalți colegi; tensiune ridicată, gastrită, cefalee și lista poate continua", explică Alexandru Bușilă.
În cazul unor workaholici, dependența de muncă este atât de gravă, încât renunță definitiv la vacanță. Sau, în cazul cel mai fericit, pleacă în concediu cu laptopul și telefonul după ei, nefăcând altceva decât să-și mute biroul de la serviciu la plajă. Un studiu efectuat în Statele Unite a demonstrat că jumătate dintre angajații americani nu au plecat în vacanță sau și-au luat de lucru la ei în concediu, fenomen din ce în ce mai întâlnit și în România.
"Atunci când workaholic-ul pleacă în vacanță face tot ceea ce îi stă în putere pentru a se asigura că timp de două săptămâni nimic nu se poate întâmpla pe aria sa de lucru. Vorbește cu furnizorii, clienții interni, externi, portarul și toate persoanele pe care le întâlnește despre faptul că va lipsi și că cel mai bine ar fi să rezolve tot înainte de plecarea sa. Când ajunge la plajă, caută o zonă cu semnal la telefon și internet. Telefonul este la maximum 10 centimetri de el, ca să fie sigur că-l aude. Din zece în zece minute verifică telefonul și e-mailul. Trimite cel puțin două mesaje pe zi unui coleg de birou cu întrebări de genul: totul ok?... m-a căutat cineva?... a sunat X? Nu? Atunci îl sun eu…", adaugă expertul HPDI.
Același studiu realizat în SUA are și o concluzie. Dintre angajații care "și-au călcat pe inimă" și au plecat totuși în vacanță, peste 82% au fost mai productivi la locul de muncă după concediu.
Foto: Hepta
Posteaza comentariu