Emotii pozitive - emotii negative

In ce anume consta abordarea contemporana a buddhismului?

Exista aspecte ale cunoasterii care se invechesc de-a lungul timpului: cunoasterea stiintifica, de exemplu, este intr-o continua metamorfozare; in fiecare an se fac cercetari si se obtin noi rezultate ce inlocuiesc anumite aspecte, laturi mai putin recente, "antice" chiar.

Cand ne referim la investigarea intr-o maniera contemplativa ce priveste natura mintii - care este natura emotiile, care sunt cauzele suferintei - lucrurile sunt destul de diferite fata de stiinta.

Avem aceleasi emotii, indiferent ca ne referim la cele pozitive sau la cele negative, neschimbate de 2000 de ani incoace. Investigatiile contemplative ale mintii care se uita in profunzime pentru a cerceta mecanismele fericirii si ale suferintei sunt valabile si utilizate de mii de ani pentru ca functionarea aceasta decurge in mod normal.

Nu este nevoie sa schimbam sau sa adaptam aceasta maniera la contemporaneitate; poate ca oamenii contemporani trebuie sa-si adapteze modul de gandire, trebuie sa cunoasca mai bine natura mintii lor; ceea ce a fost adevarat acum 2000 de ani privind functionarea mintii ramane in continuare valabil.


Ce se poate spune despre conexiunile dintre stiinta si minte?

Cercetarile la care am participat si eu si care s-au facut in ultimii 5-6 ani vizeaza conexiunile dintre antrenamentul mintii si creier. Subiectul este legat de transformarea personala - cum sa te cunosti mai bine si cum sa muncesti cu mintea ta?

Trebuie sa invatam sa ajungem la aspectul fundamental al mintii.

Atat emotiile negative, cat si cele pozitive nu sunt permanente; ele rezulta in urma unui adevarat proces ce condenseaza diferite cauze, conditii, reamintiri, predispozitii, dar nu apartin cu adevarat aspectului fundamental al mintii.

Aspectul fundamental al mintii nu are cum sa constituie un subiect de cercetare.

Numai printr-o maniera introspectiva - fenom primar in cultura buddhista - putem ajunge la aspectul fundamental al mintii. In cazul unei persoane contemplative, intelegerea naturii profunde a mintii constituie un fapt al experientei.

Libertatea interioara care se instaureaza odata cu scaparea de sub imperiul emotiilor negative devine o sursa de echilibru - procedeu desemnat in buddhism prin "experienta personala".

Desigur acesta este un mod foarte diferit de a vedea lucrurile, cel putin pentru un biologist sau om de stiinta; poate mai degraba sa fie conectat cu ramura filosofiei si a logicii. In prezent cunoasterea buddhista este mult prea ampla pentru a fi cercetata, inteleasa, disecata strict stiintific.

Este prea devreme sa vorbim in termeni de investigare, este prea devreme sa aducem in stiinta acest tip de meditatie; eventual poate deveni subiectul unei viitoare cercetari. Mai intai ar trebui sa adunam filosofii si oamenii de stiinta pentru a discuta despre natura suprema a constiintei - subiect diferit fata de studiul prezent - studirea creierului care este supus meditatiei.


De ce ati ales buddhismul? Care este legatura intre latura dumneavoastra profesionala si acest mos unic de gandire si de simtire interioara - buddhismul?

Am fost atras de buddhism pentru ca am avut ocazia sa cunosc maestri minunati care m-au impresionat prin calitatea fiintei lor umane si am inceput sa citesc, sa ma documentez - explic acest lucru si in cartea "Calugarul si filosoful", carte tradusa si in limba romana; acum ceva ani am hotarat ca vreau sa traiesc in Tibet alaturi de profesorii si indrumatorii mei spirituali care traiesc in Hymalaia de mii de ani. Aceasta este modul de viata pe care l-am ales si nu regret in nici un fel acesta optiune pentru ca sunt si ma simt fericit.

Mi s-a intersectat din nou traseul cu stiinta acum 5 ani cu ocazia studiului ce prezinta relevanta buddhismului fata de restul stiintelor si de atunci, o luna a fiecarui an a fost dedicata acestui program de cercetare. Multi oameni de stiinta au fost implicati in acest proiect, mai ales cei din Statele Unite.

Eu m-am aflat de partea "medidatorilor" in acesta cercetare, nu am fost tocmai "omul de stiinta": aduceam meditatorii la laborator pentru a fi studiata influenta pe care o are antrenamentul mental asociat meditatiei asupra creierului. Din aceasta cauza am ajuns sa ma implic din nou in stiinta, dar o fac intr-o maniera part-time.


Cum ati defini lumea contemporana intr-o singura fraza?

Toata lumea cauta fericirea din dorinta de a nu suferi, dar problema este ca aceasta cautare este indreptata cu precadere asupra unor aspecte exterioare, mai putin importante.

Petrecem prea mult timp pentru corpul fizic si nu ne ingrijim de functionarea adecvata a mintii si a vietii spirituale. Mintea determina calitatea fiecarui moment al vietii noastre. Ar fi bine sa ne schimbam conditiile, coordonatele interioare daca vrem sa traim profund fiecare clipa a vietii.