"Ca în fiecare vară, vacanța la mare. Plecăm, parcă grabiți de destin, cu o zi mai devreme. Cerul e sumbru, dar, ca întotdeauna, în mașina noastră e veselie. Plouă ușor sacadat, apoi totul se întunecă. Nu zărești nimic la un metru în față. O fracțiune de secundă, atât... e tot ce te desparte uneori de iad. Curios, în crâmpeiul acela de viață am timp să urmaresc fisura lunetei în ritm infernal. Sticla se transforma în cioburi infime... mama se aruncă deasupra noastră cu un ultim gest de protecție și dragoste fără de margini. Bolidul lovește puternic și șocul înseamnă pentru ea o răsucire bruscă, iar ceva îi strapunge inima. Se prăvale și buzele-i întredeschise caută aer, corpul meu e încătușat, jumătate în bolid, jumătate în epava noastră. Ies dintre fiare, eu și tata suntem mai puțin răniți. Ploaia șterge lacrimi, spală rochia roșie a mamei, înabușă durerea cumplită a puiului mic de lângă mine. Mama, înger căzut, se stinge în brațele mele până să ajungem la spital”, a consemnat Andreea Marin în jurnalul ei.
În 2013, vinovăția tatălui ei pentru accidentul produs în urmă cu aproape 32 de ani în Brăila a fost confirmată și de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, scrie Libertatea.
Posteaza comentariu