Televizorul, duşmanul copilăriei

Părinţii sunt lipsiţi de apărare în faţa televizorului. Copiii petrec tot mai mult timp zgâindu-se la micul ecran. Întreaga familie ştie că ceva nu e în regulă, dar nimeni nu are soluţii.

Părinţii sunt lipsiţi de apărare în faţa televizorului. Copiii petrec tot mai mult timp zgâindu-se la micul ecran. Întreaga familie ştie că ceva nu e în regulă, dar nimeni nu are soluţii.

Televizorul contribuie la dezvoltarea copilului. Nimeni nu poate să contrazică faptul că se exprimă mai bine, ştiu mai multe cuvinte, înţeleg mai multe datorită emisiunilor TV dedicate celor mici. Jocurile pe computer, de asemenea, le dezvoltă imaginaţia, atenţia, puterea de concentrare şi dexteritatea.

Dar toate cu măsură.

Problema e că un copil nu are măsură. Sunt foarte mulţi părinţi care n-au măsură, fiind chiar ei sclavii televizorului sau al calculatorului.

De fapt, din propria luptă zilnică cu televizorul, pot să spun că nu e bine să interzici. Interdicţia creşte întodeauna ataşamentul pentru fructul interzis. Orice reducere a programului de uitat la TV sau de navigat pe internet trebuie aplicate  întregii familii.

Nu poţi să-i ceri copilului să nu se uite la Disney, iar, tu să te uiţi la trei meciuri unul după celălalt. Va resimţi asta ca o pedeapsă şi va încerca să trişeze. Va deveni şi mai dependent de televizor şi calculator.

Încercarea de reducere a timpului petrecut la televizor e o luptă de anduranţă. Trebuie făcută zi de zi. Cele mai bune rezultate se obţin dacă reuşiţi să stabiliţi un program în care copilul ştie de dimineaţa sau de cu o seară înainte cât timp va petrece a doua zi la televizor şi ce are de făcut în restul zilei.

Ideea e că dacă doriţi să nu devină dependent de TV trebuie să petreceţi mai mult timp cu el. Să ieşiţi în parc, să-l duceţi la un club de sport, să meargă cu bicicleta, iar dacă e vreme urâtă să vă jucaţi cu el. Dacă există fraţi şi surori să-i antrenaţi să se joace împreună, fără televizor sau calculator.

Din păcate, e mult mai comod ca după o zi de muncă să vii acasă şi să te aşezi în faţa televizorului, dar abia din acel moment e nevoie de tine ca părinte.

E un nou serviciu care e la fel de complicat ca şi primul.