Una dintre cele mai mari suferinţe dintr-un cuplu e scoasă la tarabă. Şi, cu toate acestea, rămâne una dintre cele mai mari suferinţe. Dacă priviţi cu atenţie ce se întâmplă între Irinel Columbeanu şi Monica veţi descoperi o mare suferinţă, o mare încrâncenare. La fel şi la Oana şi Pepe. E o popularitate plătită cu un stres pe care nu-l poate răscumpăra nicio emisune TV din lume.
Fiecare partener rămâne marcat după divorţ. Nimeni nu poate spune că va uita vreodată o persoană cu care a împărţit bune şi rele ani de zile, iar dacă la mijloc se află şi copii, acea relaţie va exista pentru veşnicie. Chiar dacă se despart, părinţii vor trebui să găsească o cale să comunice în interesul copiilor. Aşa că, persoanele care se gândesc la divorţ ca la o izbăvire ar trebui să se mai gândească o dată, pentru că, în acest caz, nu există izbăvire.
Bărbaţii după divorţ sunt dezorientaţi şi încearcă să-şi construiască vechea viaţă cu o nouă parteneră. În multe cazuri nu iese. Femeile după divorţ sunt dezamăgite şi, într-un fel, se consideră înşelate de faptul că s-au dedicat căsniciei atâţia ani şi s-a ales praful. Le e foarte greu să o ia de la început.
Problema e că divorţurile se întâmplă şi sunt atât de dificil de administrat de către cei implicaţi în ele. Răsplata după divorţ e întotdeauna mai mică decât suferinţa îndurată înainte şi în timpul despărţirii. Pentru a-l evita e nevoie de multă înţelepciune şi multă generozitate din partea partenerilor. Atenţie, nu numai a unuia. Din acest motiv consider instituţia consilerului marital una dintre cele mai importante pentru salvarea unui cuplu. Din păcate, în România e luată în râs.
Părinţii noştri divorţau mai rar pentru că puneau pe primul plan interesul copiilor. O vreme, acest sacrificiu mi s-a părut o prostie, dar, cu cât trece timpul, îmi dau seama căreprezenta o dovadă de înţelepciune.
În viaţa fiecărui om ar trebui să vină o vreme în care interesele lui să fie mai puţin importante decât interesele urmaşilor lui şi ale celor care depind de el.