Femeile vor cu disperare să fie frumoase şi e normal să fie aşa. Se bazează pe asta. Scopul de a găsi cel mai bun bărbat din mulţimea bărbaţilor disponibili merită orice efort. Dar, până la urmă, succesul sau eşecul femeilor stă pe o uriaşă metaforă care depinde foarte mult de mediu.
Într-un trib amazonian, frumuseţea femeii reprezintă cu totul altceva decât ceea ce reprezintă ea într-un club la modă din Manhattan, New York.
Chiar şi-n lumea civilizată avem standarde diferite de frumuseţe.
Şi, culmea, chiar dacă v-aţi fi aşteptat ca acestea să fie fixate de bărbaţi, sunt stabilite în mare parte de femei.Revistele de modă, show-urile, emisiunile TV sunt realizate în egală măsură de femei şi bărbaţi, iar transformarea frumuseţii feminine de-a lungul vremii nu e o problemă ce cade în responsabilitatea unora sau altora, ci, mai degrabă, a esteţilor veniţi din ambele tabere.
Până la urmă, frumuseţea feminină e un concept cultural la care se lucrează neîntrerupt.
În spatele acestui concept s-a creat un adevărat complex industrial în care sunt implicaţi milioane de oameni. Asta pentru cei care credeau că frumuseţea feminină e o treabă simplă.Dar, până la urmă, fiind un concept, frumuseţea feminină se bazează pe inteligenţă, pe capacitatea femeii de a prelucra informaţia din mediu şi de a se transpune în cel mai potrivit rol. Pare simplu, dar nu e. Problema e că bărbaţii se îndrăgostesc de ceea ce-şi imaginează că reprezintă acea femeie, de aura misterioasă în care pluteşte, de lumea căreia îi aparţine, de ceea ce transmite.
Orice ar face un bărbat numai să se îndrăgostească de o femeie reală nu, oricât ar fi el de cinic. Sau, poate, cu atât mai mult. El e întotdeauna în goană după o himeră.
Posteaza comentariu