Ne-am dus amândoi să-i spunem fiicei noastre de şase ani despre aniversare, iar ea ne-a făcut cadou un carnet cu propriile ei desene. Nu a fost tocmai ca la Kate şi William, dar suficient de emoţionant pentru mine.
Căsătoria lui Kate cu Prinţul William a aprins imaginaţia întregii lumi.
Aceasta e o veste bună. Înseamnă că oamenii mai cred încă în căsătorie şi în puterea familiei. Kate Middleton întrupează visul oricărei femei care s-a gândit cel puţin odată că un prinţ o va salva. Cu toţii ştim că lumea reală funcţionează altfel, dar cum ar fi lumea reală fără poveşti.În lumea reală, vieţile noastre continuă şi după sfârşitul poveştilor. Şi, în fapt, cea mai multă energie trebuie să o investim ca relaţia noastră să funcţioneze, ca familia noastră să supravieţuiască şi după sfârşitul nunţii.
Aici, cu toţii suntem egali cu Kate şi William.
După încheierea acestei nunţi de vis şi ei, ca şi noi, se vor confrunta cu crunta realitatea. Provocările sunt diferite. Kate va fi comparată mereu cu Lady Di, va fi bântuită de spiritul ei şi va trebui cumva să trăiască cu spectrul Dianei alături, zi de zi, minut cu minut.Nu ştiu cum a fost nunta Prinţului Charles cu Lady Di din 1981. România era condusă de Ceauşescu, iar pentru cei care-şi mai aduc aminte, în acea perioadă poveştile cu prinţi şi prinţese erau interzise. Pe atunci nu existau computere personale, internet, smart-phone-uri, Facebook sau Twitter. Bănuiesc că audienţa ultimei nunţi e ceva mai mare.
În ciuda, opiniilor exprimate de cârcotaşi, cred că oamenii au nevoie de astfel de poveşti frumoase.
Au nevoie de prinţi, de prinţese, de dragoste, de romantism. Cu toate că, de multe ori, în viaţa de zi cu zi, uităm să spunem cuvinte frumoase sau să facem declaraţii de dragoste persoanei iubite. O nuntă regală aduce culoare şi restaurează sensibilitatea printre oameni. O nuntă ca-n poveşti ne aminteşte de iubire.Sper ca relaţia dintre Kate şi William să reziste şi să nu sfârşească precum cea dintre Lady Di şi Charles.
P.S. Unele texte pe care le scriu pe acest blog satirizează prejudecăţile despre relaţiile dintre femei şi bărbaţi. Nu mă deranjează comentariile critice şi nici cele răutăcioase.
Sunt doar nefericit când observ că unii dintre corespondenţi nu au simţul umorului. Cu toate acestea, vă promit că voi continua să mă exprim liber şi vă mulţumesc din suflet că citiţi aceste texte, că le comentaţi şi că le apreciaţi.