Ca un arbore, dar fără rădăcini, cu ramuri și crenguțe care cresc repede - astfel descrie La Repubblica modul în care se răspândește coronavirusul în Italia. Numărul infecțiilor crește în nordul țării, iar epdemiologii sunt surprinși că "pacientul zero" lipsește.
Niciuna dintre persoanele infectate nu a fost recent în China. Specialiștii se așteptau ca infecția să pornească de la o persoană care a revenit din regiunea chineză Wuhan, însă acum se confruntă cu o anomalie, toți infecții fiind autohtoni.
De ce lipsesc cazurile zero
Prima enigmă a epidemiei din Italia este lipsa cazurilor zero. Din analiza cazurilor semnalate în regiunile Veneto și Lombardianu se poate reconstitui originea infecției - contactul cu un bolnav sau cu o persoană revenită din China. Singurul suspect, un manager din Lombardia, întors din China, al cărui prieten din copilărie s-a infectat, a fost depistat negativ la mai multe teste.
"Cel mai rău scenariu s-a adeverit: primul infectat este un italian care nu a fost niciodată în China", a declarat pentru La Reppublica Giovanni Rezza, șeful departamentului de boli infecțioase de la Institutul superior de sănătate.
Italia a trecut "milimetric" pe lângă o catastrofă. Dacă pacientul de 38 de ani internat în Codogno cu pneumonie nu ar fi fost testat pentru coronavirus, "inamicul" s-ar fi răspândit și mai mult nedetectat, subliniază Pier Luigi Lopalco, epidemiolog la Universitatea din Pisa.
Al doilea sau al treilea val de infecții
Lopalco crede că nu vor fi descoperiți pacienții zero pentru că virusul a plecat din China și a ajuns în Italia de mai mult timp: "E clar că a circulat încă din ianuarie. Dacă bolnavii s-au adresat sistemului sanitar, s-a crezut că au gripă fiincă manifestau simptome atât de ușoare încât nici doctorii nu au avut suspiciuni. Pacienții pe care îi avem acum ar putea face parte din al doilea sau al treilea val de infectați", a declarat expertul.
Dacă nu se simt rău sau n-au virusul activ, cazurile zero sunt dificil de identificat, în schimb numărul celor infectați crește și este dificil de mers pe urmele contactelor acestora pentru a limita răspândirea.
Un alt factor important care a favorizat răspândirea silențioasă a coronavirusului este perioada tipică a înmulțirii cazurilor de gripă, care a mascat noul virus. "Într-o perioadă de răceli și gripă ca aceasta, alarma se dă doar pentru cazurile mai grave și multe persoane se tratează acasă", spune Rezza. Și din acest motiv coronavirusul a fost interceptat după câteva săptămâni de la intrarea în Italia.
Epidemia a pornit dintr-un spital
Întrebat de Corriere della Sera de ce apar atât de multe cazuri de Covid-19 în Italia, Massimo Galli, șeful secției de boli infecțioase III de la Universitatea de Studii din Milano a precizat că un singur factor ar fi putut declanșa "explozia": spitalul.
Și în alte state se poate întâmpla așa ceva, crede Galli, însă Italia a avut parte de cel mai greu scenariu: "Noi ne confruntăm cu cea mai nefericită situație posibilă, epidemia a pornit dintr-un spital, cum s-a întâmplat cu Mers la Seul, în 2015. În astfel de cazuri, un spital se poate transforma într-un amplificator de infecții dacă boala este adusă de un pacient care nu pare să aibă legătură cu riscul corelat", explică specialistul.
"Cel care a venit la spitalul din Codogno nu a fost în China și, printre altele, persoana din Shanghai despre care inițial se credea că ar fi putut fi infectată nu avea coronavirusul. Nu știm încă cine a adus virusul la Codogno, însă primul caz clinic de Covid-19 a fost tratat fără bănuieli pentru că a fost interpretat ca altă patologie", a conchis Massimo Galli.
Crește numărul deceselor provocate de coronavirus în Italia
Italia a anunțat luni al șapteleaa deces provocat de coronavirus. Potrivit ziarului La Repubblica, cel mai recent bilanț, întocmit luni de autoritățile sanitare, indică 229 de persoane infectate cu noul coronavirus.
Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că, până la acest moment, misiunea diplomatică şi oficiile consulare române din Italia nu au fost notificate de către autorităţi cu privire la vreun caz confirmat de infecţie cu noul coronavirus printre cetăţenii români.
Foto: Hepta