De cine depinde lungimea şi reuşita unei relaţii?

Pe ce se bazează o relaţie reuşită? E o întrebare pe care atât femeile cât şi bărbaţii şi-o pun mereu. Nu cred că există un răspuns magic, acel răspuns care ascunde în el soluţia perfectă.

Să spunem de la început că nu există oameni perfecţi, dar, în mod sigur, există oameni care se înţeleg. Relaţiile de lungă durată se împart, în opinia mea, în trei categorii:

1.

În care unul dintre parteneri domină.

2. Se bazează pe compromis.

3. Despărţiţi, dar împreună.

Relaţia din prima categorie e cea în care unul dintre parteneri preia în timp comanda, iar celălalt se supune. Nu e vorba de femei sau bărbaţi, ci de cine reuşeşte să se impună. Sunt cupluri conduse autoritar de femei, sunt şi cupluri conduse autoritar de bărbaţi. Ele supravieţuiesc în funcţie de unde începe şi unde se termină autoritatea şi unde începe şi unde se termină supunerea.

În general, în aceste relaţii, e supus cel care iubeşte mai mult, cel care ţine mai mult ca relaţia să nu se destrame.

În cea de a doua categorie, motorul cuplului stă în sentimente şi comunicare. Rezistenţa şi tăria cuplului constă în capacitatea celor doi de a discuta şi a acţiona împreună. De a-şi asuma împreună eşecurile şi reuşitele. În acest caz, în aceste cupluri atât bărbatul cât şi femeia sunt pe aceeaşi treaptă socială, au multe în comun şi viziunea asupra vieţii e asemănătoare.

În această categorie sunt cele mai multe cupluri care se consideră fericite.

Din cea de a treia categorie fac parte cuplurile care după o vreme, mai scurtă sau mai lungă, nu mai au nimic în comun, sau prea puţine. Fiecare se retrage, dorm în camere separate şi sunt împreună doar de ochii lumii. În această situaţie ajung partenerii în vârstă care, la un moment dat, nu au mai reuşit să găsească resurse emoţionale pentru a hrăni relaţia de dragoste.