Cum naiba mă simt la 45 de ani? Întrebarea asta mi-am pus-o de dimineaţă când priveam ghetele aduse de fiica mea în mijlocul sufrageriei şi în care se odihnea o foaie albă pe care îmi desenase ceva. Ceva-ul reprezenta o familie fericită. Deci, un bărbat la 45 de ani poate fi fericit sau cel puţin poate fi perceput astfel de ceilalţi. Nu-i rău, deşi trăiesc într-o societate care preamăreşte blazarea, sictirul şi lipsa de speranţă.
De fapt, nu mă mai întreb de multă vreme dacă sunt sau nu fericit, dacă am reuşit sau nu.
Nu mă mai compar cu nimeni, nici măcar cu visele pe care le aveam la 18 ani. Într-un fel mi s-au împlinit, într-un fel am ratat. Mi-a luat multă vreme să înţeleg că în viaţă nu există soluţii perfecte.Când aveam 18 ani, vârsta de 45 mi se părea atât de îndepărtată încât mă gândeam la ea doar în sensul cum nu voiam să ajung. Şi am reuşit pentru că la 18 ani îmi doream atât de puţine lucruri. Unul dintre ele era libertatea şi de când am câştigat-o, în urmă cu 23 de ani, nu mă opresc s-o celebrez.
În multe momente ale zilei mă simt nemuritor, dar în tot atâtea mă simt extrem de muritor. Fiica mea mi-a dat o jucărie care avea nevoie de un oarecare montaj. N-am descoperit un fir subţire de sfoară de care trebuia agăţată o prinţesă adusă de Moş Nicolae. Nu l-am văzut nici cu ochelari. Un nemuritor cu dioptrii.
Se presupune că bărbaţii la 45 de ani au o tendinţă de a fi trişti, probabil pentru că nu mai au succes la femei şi cred despre ei că sunt priviţi cu îngăduinţă de cei mai tineri. În România se vorbeşte foarte puţin despre vârste, iar societatea ucide oamenii care trec de anumite praguri pentru că şi aceştia se lasă ucişi.
Vârsta e o convenţie, realitate e doar faptul că-ţi slăbeşte privirea, dar asta nu înseamnă că ţi-ai pierdut libertatea şi energia.
Cu toate astea, mă enervează la culme ochelarii. Îi rătăcesc, îi scap pe jos, uit să-i pun şi mă poticnesc cu privirea printre litere.Trăim într-o societate care preamăreşte tinereţea şi e bine să te simţi tânăr până la sfârşit. Bărbaţii la 45 de ani sunt agreabili şi, de multe ori, par fericiţi pentru cei din jur. Uneori, sunt.
Posteaza comentariu