Slăbitul e unul dintre cele mai des întâlnite subiecte de conversaţie în zilele noastre. Şi asta pentru că ne confruntăm cu două aspecte care ne afectează grav existenţa: sedentarismul şi abundenţa mâncării nesănătoase.
Foarte mulţi oameni ţin diete, se chinuie, fac foamea sau transpiră pentru a scăpa de kilogramele în plus. Dar ca în multe afaceri umane, abordarea multora e greşită şi impulsivă.
Cele mai multe persoane care vor să slăbească sunt în căutarea unei formule miraculoase.
Şi nu duc lipsă de profeţi care promovează tot felul de tehnici, de reţete şi de aparate care alungă kilogramele. Nimic mai fără noimă şi mai fals. De fapt, cei mai mulţi oameni care vor să scape de kilograme se confruntă cu o problemă psihologică. Trebuie să-şi schimbe stilul de viaţă, iar acest lucru nu e deloc uşor. Rutina zilnică, micile bucurii şi ritualurile sunt privite ca fiind cuceriri eterne, e foarte greu să renunţi la ele. Şi aici cred că e nevoie de ajutor. Pentru slăbit cred că e mai util psihologul decât nutriţionistul. E doar o părere personală.De exemplu, dacă un şofer ar renunţa să se ducă la serviciu cu maşina şi ar înlocui-o cu bicicleta, într-un an ar pierde garantat cel puţin cinci kilograme. În plus, ar scăpa de insomnie, sistemul muscular şi cel circulator s-ar revigora, iar tensiunea şi diabetul ar fi ţinute la distanţă. O simplă schimbare în rutina zilnică face minuni. Dar cât de greu e în realitate pentru un bărbat de 30-40 de ani, îndrăgostit de maşina lui, să facă un astfel de pas.
Acesta e doar un exemplu, dar sunt multe altele.
Dacă renunţi la băuturile carbogazoase, pierzi în medie trei kilograme într-un an. Dar să renunţi. Fără să faci niciun alt sacrificiu. Şi tot aşa. De fapt, nu e nevoie de formule revoluţionare sau tratamente radicale, e nevoie de calm, de mici schimbări şi de consecvenţă. Restul e comerţ.
Posteaza comentariu