Viaţa marelui poet în ani
Debutul ca poet a fost înregistrat în anul 1960, iar între anii 1970 - 1980 Păunescu da devenit un reper pentru presa românească. Începând cu anul 1973 poetul a condus revista Flacăra, unde în 1980 publică "Analfabeţii", un poem care a stârnit valuri în perioada respectivă, fiind clar o critică la adresa conducerii. În anul 1985, poetul este destituit de la conducerea revistei Flacăra, iar în toamna anului 1990 înfiinţează publicaţia Totuşi iubirea.
Pe lângă aceste două reviste, Păunescu s-a aflat la conducerea ziarului Sportul românesc, în 1999, şi, în plus, a realizat o serie de emisiuni sportive la Antena 1. Pasiunea pentru fotbal l-a inspirat să compună imnurile echipelor de fotbal Rapid Bucureşti şi Universitatea Craiova: "Sîntem peste tot acasă" şi, respectiv, "Oltenia eterna Terranova". Emisiunile culturale sau politice difuzate la posturile de televiziune Tele 7 ABC, Pro TV, Realitatea TV l-au avut ca invitat de nenumărate ori.
Adrian Păunescu a fost membru PCR, iar după revoluţia din '89 a fost marginalizat. Relaţia pe care a avut-o poetul cu regimul Ceauşescu a fost ambiguă. Acest mister a fost alimentat şi poziţiile complet diferite pe care le avea poetul: scria poeme adulatoare, dar taxa sistemul în apariţiile sale publice.
Poetul a fost secretar al UTC la Uniunea Scriitorilor, iar din august 1992 devine membru PSM, pentru ca în ianuarie 1995 să fie numit prim-vicepreşedinte al partidului.
La 27 septembrie 1992 a fost ales senator de Dolj, pe listele PSM. La alegerile din 3 noiembrie 1996, partidul său nu a obţinut numărul de voturi necesar intrării în Parlament. La 8 februarie 1997 demisionează din toate funcţiile deţinute în partid, în semn de protest faţă de inactivitatea conducerii partidului şi de lipsa de reacţie la iniţiativa realizării unei stângi unite. Demisia a fost respinsă de Consiliul Naţional al PSM.
La alegerile parlamentare din 2000 este ales senator pe listele PDSR - Dolj, în 2004 câştigă un nou mandat, pe listele PSD, în circumscripţia electorală Hunedoara şi deţine funcţia de preşedinte al Comisiei pentru cultură, informează Mediafax.
Opere publicate:
- "Cartea Cărţilor de Poezie" (1999, integrala poeziilor apărute în volume şi un capitol de versuri inedite, cu un amplu capitol biobibliografic de Andrei Păunescu),
- "Meserie mizerabilă, sufletul" (2000, poezii),
- "Măştile însângerate (2001, proze)",
- "Nemuritor la zidul morţii" (2001, poezii),
- "Până la capăt" (2002, poezii, trei ediţii),
- "Liber să sufăr" (2003, poezii, trei ediţii),
- "Din doi în doi (2003, poezii)", precum şi numeroase alte volume lansate înainte de 1989,
- "Ultrasentimente" (1965, poezii, debut editorial),
- "Mieii primi" (1966, poezii), 0, literatură pentru copii, cu ilustraţii de Constanţa Buzea),
- "Repetabila povară" (1974, poezii),
- "Pământul deocamdată" (1976, poezii, două ediţii),
- "Manifest pentru sănătatea pământului" (1980, poezii),
- "Iubiţi-vă pe tunuri" (1981, poezii),
- "De la Bârca la Viena şi înapoi" (1981, reportaj, jurnal, cu ilustraţii de Andrei Păunescu),
- "Rezervaţia de zimbri" (1982, poezii, cu ilustraţii de Ioana Păunescu),
- "Totuşi iubirea" (1983, antologie de poezii),
- "Manifest pentru mileniul trei - volumul 1" (1984, antologie de poezii),
- "Manifest pentru mileniul trei - volumul 2" (1986, antologie de poezii, care conţine un capitol de poeme inedite şi unul de referinţe critice), "Locuri comune" (1986, poezii),
- "Viaţa mea e un roman" (1987, poezii),
- "Sunt un om liber" (1989, poezii). Această carte a fost retrasă de pe piaţă, în septembrie 1989, îndată ce a apărut, şi a revenit în librării în martie 1990.
Posteaza comentariu