Filmul documentar "Lumea văzută de Ion B.” a luat premiul Emmy. E pentru prima dată când o producţie europeană din Europa de Est a fost nominalizată la prestigioasa competiţie dedicată programelor de televiziune. Documentarul a fost produs de HBO România, iar regizorul filmului este Alexandru Nanau.
De fapt, acest premiu este încununarea unui parcurs întortocheat al unui film de excepţie.
Prima întâlnire cu Ion B. am avut-o la HBO. Era seară şi navigam printre canalele TV în căutarea unui meci de fotbal.
”Lumea văzută de Ion B.” nu e doar un documentar, e povestea recuperării unui artist. Într-o ţară care risipeşte tot - talent, efort, vieţi, bani, destine, recuperarea unui artist din ghena de gunoi a unui bloc din Bucureşti e un gest de un eroism fără seamăn.
Povestea fără sfârşit
Ioan B. e definit de talentul său excepţional, de destinul său, de viciile sale. Are 64 de ani şi e alcoolic, dar colajele sale au străbătut o epocă. El a creat printre sticle de băutură proastă, ţigări ieftine, opere de artă cu mesaj politic într-o vreme a cenzurii şi a opresiunii. El îl ironiza pe Ceauşescu fără ca nimeni să bănuiască câtă forţă se ascunde în pozele decupate din reviste şi apoi lipite într-un nou context vizual.
Filmul îl aduce sub ochii întregii lumi pe Ion Bârlădeanu, iar Ion Bârlădeanu dă forţă filmului.
Da, succesul poveştii nu l-a salvat pe Ion B. care continuă să bea, continuă să prefere să doarmă sub cerul liber şi continuă să decupeze. Nu l-a salvat nici pe galeristul lui, cel care l-a descoperit şi acum e în conflict atât cu artistul său cât şi cu regizorul. Ca orice poveste excepţională, ea continuă, se desfăşoară sub ochii noştri, destramă vieţi, prietenii, pentru a le reface sau a construi altele noi.
”Lumea văzută de Ion B.” e, în primul rând, o poveste despre o ţară în care creativitatea e bunul cel mai nepreţuit.