Emoțiile resimțite sunt însă printre cei mai puternici factori motivaționali atunci când luăm o decizie, iar acest lucru este valabil chiar și în cazul alegerii unor produse cu beneficii raționale, prin natura lor, precum cele de asigurare. Astfel, 7 din 10 români spun că responsabilitatea față de cei dragi se materializează inclusiv prin produse precum asigurarea de viață, conform celui mai recent studiu realizat de Allianz-Țiriac cu ajutorul Reveal Marketing Research.
Pentru peste jumătate dintre români, responsabilitatea și grija purtată celor dragi este și principalul aspect luat în calcul în decizia de a încheia o asigurare viață. Acest factor motivațional emoțional este mai puternic decât cele raționale, precum analiza beneficiilor vs. costuri. Totodată, asigurarea de viață este privită tot mai des de către români ca plasă de siguranță, fiind un produs pe care peste 2 din 10 români îl accesează pentru a preîntâmpina situații neprevăzute.
Cum privim asigurările de viață în 2024?
În strânsă legătură cu aceste aspecte este percepția asupra acestor produse, iar studiul arată că asigurarea de viață este asociată cu sentimente pozitive, cum ar fi siguranța, optimismul și libertatea, direct legate de factorii motivaționali.
Aproape 7 din 10 români văd o astfel de poliță ca pe o investiție și „liniște sufletească” față de viitorul lor și al celor dragi. Mai mult, 6 din 10 respondenți consideră că aceste produse sunt dovada unei percepții optimiste asupra vieții, care pune valoare pe protejarea lucrurilor și momentelor care ne fac inima să bată mai tare. 60% declară că o asigurare de viață îi poate ajuta să se simtă mai relaxați, în timp ce 56% spun că este un mod de a reduce teama în fața noilor experiențe de viață.
Optimism crescut în rândul celor care au o asigurare de viață
În paralel cu aspectele care ne motivează în alegerea unei asigurări de viață, studiul a urmărit și modul în care sunt legate maniera în care privim viața și deținerea unei astfel de polițe. Astfel, clienții care dețin asigurări de viață sunt mai optimiști când vine vorba de situația lor actuală (62% față de 46%), precum și de viitor și cum va arăta viața lor peste 10 ani (71% comparativ cu 57% dintre cei care nu dețin o astfel de poliță la momentul actual). Mai mult, cei care dețin o poliță de asigurare de viață își doresc o viață mai lungă, de peste 90 de ani, într-o proporție mai mare (41% vs. 32%).
Același studiu a avut în vedere și modul în care asigurații și non-asigurații se raportează la imprevizibilitatea vieții cotidiene. În timp ce jumătate dintre persoanele care nu dețin asigurare de viață, dar iau în calcul aceste produse, nu se simt confortabil cu schimbările neprevăzute, cei cu asigurări de viață spun că apreciază imprevizibilitatea acesteia.
Aceste lucruri, împreună cu faptul că asigurații fac mai multe planuri de viitor (72% vs. 62%), simt că au mai mult control asupra vieții (68% vs. 59%) și sunt mai mulțumiți cu ei înșiși (74% vs. 65%), subliniază faptul că asigurarea de viață este un produs care ajută oamenii să aibă o privire optimistă, deschisă asupra vieții.
"Deși asigurările de viață au fost privite mult timp cu reticență și frică, întrucât pot fi asociate cu perspectiva unui viitor incert și plin de lucruri neașteptate, vedem o schimbare de perspectivă și în rândul românilor. Asigurarea de viață nu mai este asociată doar cu sentimentul de frică. Observăm astfel o atitudine pozitivă față de prezent și viitor, față de noi înșine și față de cei dragi. Acum, asigurarea de viață este ceva ce facem din grijă pentru cei din jur, dar și ceva ce ne aduce liniște, chiar libertate, la nivel personal”, a declarat Marilena Bârliga, Director Divizia Market Management și Comunicare Allianz-Țiriac România.
Prin acest studiu și produsele și serviciile oferite , Allianz-Țiriac Asigurări continuă demersul său de a face cunoscute tipurile de asigurări de viață și valoarea pe care acestea o pot aduce în viața fiecăruia.
*Studiul a fost realizat de către Reveal Marketing Research pentru Allianz-Țiriac Asigurări, pe un eșantion reprezentativ de 603 respondenți, din mediul urban, cu educație și venit peste medie și cu vârsta între 30 și 50 de ani.