De asemenea, conținutul de carbohidrați per pizza variază între 43 grame și 112,2 grame, în timp ce cantitatea de zahăr adăugat variază între 12,07 și 22,44 grame.
Cantitatea de proteine per pizza variază între 19,4 grame și 38 grame. Cea de grăsimi per pizza variază între 20,7 grame și 49,4 grame, iar conținutul de acizi grași saturați dintr-o pizza variază între 5,85 grame și 17 grame.
Caloriile dintr-o pizza congelată variază variază între 633 kcal și 1037 kcal
Conform datelor furnizate de Societatea de Nutriție din România, un copil cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani are nevoie zilnic de 2490 kcal. În situația în care ar consuma o pizza ar asimila aproape jumătate din necesarul de energie pentru o zi, fapt ce poate duce la depășirea cu mult a necesarului de calorii pentru o zi, având în vedere și aportul energetic de la celelalte mese din timpul zilei. În felul acesta se explică statistica îngrijorătoare cu privire la valoarea ridicată a colesterolului în randul copiilor, astfel 1 din 25 de copii din România au colesterolul ridicat, faţă de media europeană unde numai 1 din 200 de copii au valoarea colesterolului ridicat. Totodată, în România, unul din doi copii are probleme cu greutatea, fiind supraponderal sau obez, principala cauză fiind alimentaţia nesănătoasă.
De ce sunt periculoase grăsimile saturate care se găsesc în pizza congelată?
Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.
De ce este periculos să consumi atât de multă sare?
Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legatură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză.
Ce aditivi există în pizza congelată?
În cele 16 sortimente de pizza analizate s-au identificat următorii aditivi alimentari, după cum urmează: aromă de fum, arome, glutamat monosodic, azotat de sodiu, sorbat de potasiu, acid citric, polifosfaţi, trifosafaţi, difosfaţi, ascorbat de sodiu, acid ascorbic, nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, eritorbat de sodiu, glucono-delta-lactona, carmine, stearoil-2-lactilat de sodiu, izoascorbat de sodiu şi acetat de sodiu.
- La 94% dintre sortimentele de pizza analizate nu se menționează tipul de făină folosită la realizarea blatului!
- 81% dintre sortimentele de pizza analizate conțin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 2 aditivi alimentari până la 15 aditivi alimentari!
- 63% dintre sortimentele de pizza analizate conțin nitrit de sodiu!
- O porție de pizza, adică 150 de grame, conține până la 2,3 grame de sare!
- La numai 19% dintre sortimentele de pizza analizate producătorii menționează separat compoziția blatului și a toppingului!
- 19% dintre sortimentele de pizza analizate contin aromă de fum!
- 13% dintre sortimentele de pizza analizate conţin glutamat monosodic!
„Pizza congelată realizată în sistem industrial, în cele mai multe situații, nu mai are nimic în comun cu pizza tradițională. La pizza industrială, compoziţia blatului diferă de cea a pizzei tradiţionale (făină integrală, apă, drojdie, ulei de măsline şi sare), iar aceasta preia şi încărcătura chimică a ingredientelor folosite pe post de topping. Pizza industrială este un produs hipercaloric cu un conținut ridicat de acizi grași saturați, carbohidrați, sare şi aditivi alimentari. Acest produs trebuie consumat cu moderație de către adulți și ocazional de către copii. Analizaţi cu atenţie ingredientele, nu vă lăsaţi înşelaţi de denumirile cu elemente de tradiţionalitate, gen coaptă pe piatră sau pre-coaptă la cuptor cu lemne! Din păcate, acest produs, din cauza notorietății de care se bucură şi a accesibilității date de preț, este achiziţionat de către unii părinţi şi oferit, în mod constant, spre consum copiilor. Acest obicei se datorează faptului că acei părinţi nu au cunoştinţe elementare de nutriţie care să-i ajute să facă alegeri în cunostinţă de cauză pentru copiii lor.” , avertizează conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
Credit foto: Asociația Pro Consumatori (APC)
Posteaza comentariu