Dumitru Prunariu a precizat că familia nu învinovăţeşte pe nimeni şi nu va cere deschiderea unei anchete
Infecţia meningococică este o boală infecţioasă acută, din grupul infecţiilor respiratorii, provocată de meningococi, bacterii care se transmit de la omul bolnav la cel sănătos prin aeropicături şi afectează mucoasa nazofaringiană, meningele, creierul, alte organe şi sisteme, exprimându-se prin diverse forme clinice.
Meningita poate evolua sporadic sau în epidemii, ultima de acest fel fiind în anii 1982-1983-1984.
Meningococemia fulminanta (purpura fulminans) este o urgenţă majoră. Orice purpură febrilă din mai multe elemente, din care cel puţin unul este necrotic, trebuie considerată indicaţie de spitalizare urgenţă, notează Mediafax.
Agenţii patogeni de la bolnavi sau purtători ajung în mediul ambiant prin tuse, strănut sau sărut. Infectarea cu germenii acestei maladii este mai frecventă în localităţi închise şi aglomerate, în care ventilarea lipseşte sau este foarte slabă. Infecţia afectează mai des copiii, în special pe cei mai mici, însă în ultimii ani se înregistrează o frecvenţă sporită şi la adolescenţi, adulţi şi uneori chiar la bătrâni.
Meningita meningococică începe acut sau chiar brusc cu o cefalee difuză, progresantă şi chinuitoare, insomnie, creşterea temperaturii, într-un timp scurt, până la 40-41 de grade Celsius, vomă repetată şi uneori cu simptome de nazofaringită. La majoritatea pacienţilor apar fotofobia, hiperestezia sau hiperacuzie. Pe fondul cefaleei pronunţate apar rapid şi devin pronunţate în timp scurt semnele meningiene (de afectare a meningelor şi creierului). După una-două zile, în cazuri grave, iar uneori şi mai rapid, dacă boala nu este diagnosticată, apar pierderi ale stării de conştienţă.
Foto: Mediafax
Posteaza comentariu