Mii de femei din întreaga lume trec în fiecare zi pragul magazinelor ei, îi admiră creaţiile, le cumpără. Visul unei simple cusătorese care a pornit de jos în viaţă s-a împlinit: şi-a clădit averea pe satisfacţia clientelor care se regăseau în ceea ce le oferea ea. Dar din miile de femei care se îmbracă de la Zara puţine ştiu că în spatele uneia dintre cele mai mari afaceri din lumea modei s-a aflat din prima zi Rosalia Mera.
Astăzi, imperiul care a cucerit lumea este în doliu. "Mama Zara" a încetat din viaţă joi, 15 august, în urma unui accident vascular suferit cu o zi înainte. Avea 69 de ani, iar în domeniul retailerilor de modă era ceea ce a fost Steve Jobs pentru Apple. O vizionară.
Moartea ei a fost anunţată de Inditex, grupul care deţine lanţul de magazine Zara şi alte şapte companii de profil. Potrivit ziarelor spaniole, Mera se afla în vacanţă pe insula mediteraneană Minorca atunci când a suferit accidentul cerebral. Ea a fost transferată a doua zi la un spital din La Coruña, oraşul în care locuia, dar medicii nu au mai putut să o salveze.
Cu o avere estimată de revista Forbes la 4,5 miliarde de euro, Rosalia Mera era cea mai bogată femeie din Spania şi ocupa locul 66 în topul celor mai bogaţi oameni din lume. Spre deosebire de multe femei care au devenit bogate prin căsătorie sau graţie moştenirilor, ea şi-a construit averea pe munca sa, începută şi dezvoltată împreună cu fostul soţ, Amancio Ortega, cu care a deschis afacerea în 1974.
Potrivit Forbes, acesta este al treilea cel mai bogat om al planetei, cu o avere de aproximativ 52 miliarde de euro. Rosalia deţinea aproximativ 7% din acţiunile grupului Inditex, cu o valorea de 6,1 miliarde de dolari.
Atâţia bani făcuţi din haine? Da, dar nu oricum, ci dintr-o revoluţie: Zara a schimbat industria modei. Secretul acestui succes a fost modelul nou implementat de retailerul spaniol, care reuşea să aducă noile creaţii ale caselor de modă din Paris, Milano, New York, cu un design propriu, în mai puţin de două săptămâni. Până atunci, ultimele tendinţe nu ajungeau în magazine mai devreme de şase luni. Astăzi pare o veşnicie, dar în anii '70 era ceva normal. Dacă astăzi purtaţi creaţii abia lansate, acest lucru a fost făcut posibil de Zara.
La nivel mondial, Zara produce, distribuie şi vinde propriile linii vestimentare prin cele 1.763 de magazine din 86 de ţări, din Azerbaidjan până în Venezuela. Compania nu foloseşte subcontractori sau intermediari şi investeşte puţin în publicitate, scrie New York Times.
Un alt mare avantaj pe piaţă îl reprezintă feed-back-ul din magazinele sale. Zara răspunde la cererea clienţilor, modificând şi expediind produsele în doar câteva zile. Conducerea companiei spune că are foarte mare grijă să nu încalce drepturile de autor atunci când urmează tendinţele designerilor.
În 1985, modelul de "fast fashion" inventat de Zara a intrat sub umbrela grupului Industria de Diseno Textil, pe scurt Inditex S.A., un conglomerat de opt branduri, fiecare având propriul lanţ de magazine, cu profil diferit - Bershka, Masssimo Dutti, Oysho, Pull & Bear, Stradivarius, Uterque şi Zara Home. Massimo Dutti, de exemplu, ţinteşte segmentul cosmopolit urban, în timp ce Bershka este orientat spre tineri.
În 2001, când Inditex a vândut primele acţiuni către public, Daniel Piette, director de modă la Louis Vuitton S.A., a spus despre grupul spaniol că este "probabil cel mai inovativ şi devastator retailer din lume", scrie ziarul american.
Printre clientele fidele ale Zara se numără şi Ducesa Catherine. Potrivit Daily Mail, vânzările au crescut vertiginos după ce Kate Middleton a purtat o rochie albastră, de la Zara, a doua zi după căsătoria cu Prinţul William.
În martie anul acesta, afacerea care a pornit de pe masa de sufragerie a primit titlul de Retailerul Internaţional al anului la Oscarurile industriei de profil. În mod remarcabil, Zara a crescut fără să renunţe la rădăcinile ei spaniole, rezistând tentaţiei de a-şi muta producţia în China şi aducând în mai puţin de două săptămâni în magazine tendinţele de catwalk, scrie The Telegraph.
Inditex controlează direct fabrica, operaţiunile de croitorie şi finisaj, precum şi peste 100 de companii implicate în design, manufacturarea şi distribuţia hainelor. Nu există intermediari care să preia stocul de marfă, întrucât magazinele sunt aprovizionate din Spania din două în două săptămâni, iar managerii unităţilor de vânzare le transmit direct designerilor ce produse se vând bine.
În pofida criticilor privind scăderea calităţii din cauza creşterii vitezei producţiei, modelul de fast fashion este popular printre clienţii iubitori de modă, dar şi printre designerii care îşi pot vedea creaţiile în magazine peste noapte.
Rosalia Mera Goyenechea s-a născut pe 28 ianuarie 1944, într-o familie din clasa muncitoare din La Coruña, oraşul port al Galiciei. Tatăl ei lucra pentru o companie de utilităţi, iar mama ei era angajată la o măcelărie.
Rosalia a renunţat la gimnaziu, iar în 1963 l-a întâlnit pe Ortega, fiul unui angajat de la căile ferate, care la rândul lui a renunţat la şcoală la 13 ani pentru a munci ca agent de livrări pentru un mic producător. Când s-au cunoscut, el lucra la un magazin de haine în La Coruña, iar ea la altul. S-au căsătorit în 1966 şi au doi copii - un băiat, Marcos Ortega, şi o fiică, Sandra Ortega.
Cei doi soţi au început să croiască rochii şi lenjerie după designul conceput de Rosalia. La început, produsele sale au şocat puţin, dar au devenit repede populare. Liberalismul pe care îl insuflau creaţiile ei au reprezentat o gură de oxigen în anii întunecaţi de după dictatura lui Francisco Franco, scrie cotidianul britanic The Independent.
Cuplul şi-a extins repede afacerea, dezvoltând operaţiuni de producţie, angajând sute de oameni, apoi deschizându-şi primul magazin. La început, au vrut să-şi numească magazinul Zorba, după ce în 1964 au văzut filmul "Zorba grecul", dar s-au răzgândit când au descoperit un bar cu acelaşi nume, la două blocuri mai încolo. Aşa că au luat literele pe care doreau să le lipească pe firmă şi au început să le rearanjeze în joacă, să vadă ce le iese. S-au hotărât să-i zică Zara.
Afacerea s-a dezvoltat în alte oraşe din Spania, apoi în Portugalia, şi de acolo s-a întins în toată lumea. Şi, ca o dovadă că a fost un bussines solid, Zara a rămas un colos şi după ce soţii Mera s-au despărţit în 1986, în anii '90.
Rosalia n-a mai lucrat la Zara, dar a rămas în conducerea firmei până în 2004. S-a dedicat mai mult acţiunilor caritabile, pe care le-a dus la bun sfârşit prin intermediul fundaţiei înființată cu soţul ei pentru a ajuta persoanele cu dizabilităţi.
În 2001, Rosalia Mera a obţinut 600 de milioane de dolari din vânzarea la bursă a unei cote de acţiuni la Inditex. Cu banii obţinuţi şi-a diversificat investiţiile, a cumpărat o crescătorie piscicolă şi o companie care produce un sistem de amprentare a bebeluşilor. Totodată, a investit în Hotelul Bulgari din Londra, scrie New York Times.
Ultimii ani i-a petrecut în La Coruña, unde mai ieşea din când în când la un film sau la o terasă. Asta nu înseamnă că şi-a pierdut anvergura publică în ţara sa. În ciuda îmbogăţirii sale rapide, Rosalia Mera a rămas cu picioarele pe pământ, exprimându-se fără rezerve împotriva politicii de austeritate a guvernului spaniol, împotriva reglementării avortului şi a reducerii programelor publice de educaţie şi de sănătate. Ea a vizitat tabăra protestatarilor care manifestau împotriva exceselor capitaliste şi a demonstrat că, oricâţi bani ai avea, trebuie să rămână aproape de problemele oamenilor simpli. Aşa cum a fost şi ea, pe vremea când cosea acasă.
Foto: AFP/Mediafax, Daily Mail