Disperarea a făcut-o pe Sarah Weddle, o femeie în vârstă de 40 de ani din Valley Ward, North Tyneside, Anglia să ceară public ajutor pentru a-şi salva fata, bolnavă de anorexie. Femeia se teme că, fără tratament de specialitate, fiica sa, Chloe (19 ani) îşi va pierde viaţa, întrucât organismul ei se află deja la limita rezistenţei, iar timpul trece în defavoarea sa.
Pentru această mamă, strângerea de fonduri este singura şansă să facă rost de suma necesară pentru tratament într-o clinică privată. Ea spune că internarea într-un spital public nu o poate ajuta pe Chloe, întrucât sistemul public de sănătate din Anglia este subfinanţat în acest domeniu şi nu poate face faţă cazurilor severe de anorexie.
Femeia speră că povestea sa va atrage atenţia altor părinţi, iar aceştia vor putea observa din timp semnele anorexiei pentru a interveni prompt, relatează Daily Mail.
Chloe îşi doreşte să intre la facultate şi să studieze biologia marină. Visul ei este însă serios ameninţat de anorexie, afecţiune pe care a dezvoltat-o la vârsta de 15 ani, şi despre care crede că a fost declanşată de trauma divorţului părinţilor.
"Chloe nu avea de mică încredere în ea şi îşi făcea griji pentru greutatea sa. Când eu şi tatăl ei am divorţat, acest lucru a avut un impact puternic asupra sa, atunciavea şi Bacalaureatul, era foarte stresată", a povestit mama tinerei. "A început să taie din porţiile de mâncare şi îmi spunea că a mâncat mai devreme şi nu-i este foame, aşa că nu mi s-a părut nimic ciudat, nu i-am pus întrebări. A început să se ducă la sală, dar şi asta e ceva normal pentru o fată de vârsta ei. Credeam că are o greutate normală, dar nu bănuiam ce ascunde. Când s-a prăbuşit la şcoală, am mers şi am vorbit cu asistenta şi aceasta mi-a spus că are tulburări alimentare", a mai spus femeia.
După acest episod, fata a intrat într-un program de monitorizare a copiilor şi adolescenţilor cu probleme mentale şi a beneficiat de consiliere. Dar au trecut doi ani, timp în care ea a urmat tratament în trei unităţi diferite, şi a pierdut mereu lupta cu boala. "De fiecare dată m-am rugat ca aceasta să fie şansa care să ne scape, care să îmi vindece fetiţa. Numai că nu s-a întâmplat asta", a povestit mama tinerei.
"Cred că problema vine din faptul că nu sunt destule fonduri în sistemul public de sănătate pentru a lupta pe deplin cu această boală devastatoare. Aşa-zisele lor programe implică un proces de rehrănire şi refacere a greutăţii. Dar ei nu au bani pentru tratarea psihologică de care este nevoie disperată", a explicat femeia.
Posteaza comentariu