A iubi - fuziune si separare

Intr-un cuplu, cei doi parteneri petrec o parte din timp impreuna iar o alta parte fiecare este pe cont propriu. Este o stare fireasca prin care cuplul parcurge momente de separare si momente de fuziune. Aparitia unui dezechilibru in modul in care fiecare partener resimte aceste momente poate afecta cuplul, pana chiar la separare.

De obicei adolescenta este o perioada de iubire intensa in care cuplul simte in permanenta nevoia sa fie in fuziune, sa fie impreuna, dincolo de orice s-ar intampla. Pentru ei "impreuna" este momentul cel mai important, momentele de separare sunt percepute ca fiind stari de suferinta, stari in care intreaga fiinta "doare". Cand oamenii inainteaza in varsta, modul in care sunt resimtite aceste doua stari cunoaste variatii.

Iubirea adolescentina este o stare de permanenta fuziune cu celalalt, de dependenta emotionala. Iubirea matura presupune un alt gen de abordare: "sa te simti bine in fuziune cu partenerul si sa te simti bine in separare". Sa fii in fuziune presupune starea de bine atunci cand un cuplu se gaseste acasa, in parc, la un film, la o petrecere, in vacanta, sau oriunde in alta parte.

Starea de separare este atunci cand pleci de langa cel pe care il iubesti pentru a face ceva - sa pleci la serviciu, sa iti vizitezi mama, sa te plimbi de una singura, sa pleci in delegatie, etc. Sunt actiuni inerente. Sa iubesti matur inseamna sa poti sa te concentrezi asupra sarcinilor de serviciu fara ca, in mintea ta, sa revina obsesiv partenerul.

Orice femeie in starea de separare face lucruri pentru ea - cand merge la coafor, o face pentru ea. Starea de separare afirma un om, ii creeaza posibilitatea de cariera, de realizare sociala.

Te poti intreba: cum suport momentele de separare de partener? Cum suport momentele de fuziune de partener? Atunci cand o femeie nu poate trai in separare, cand resimte suferinta in singurate inseamna ca este dependenta emotional de partener. Daca momentele de fuziune sunt receptate ca neplacute, poate ca acest cuplu are probleme evidente, poate ca nu este cea mai buna optiune pentru ea.

O viata de cuplu este realizata cu adevarat atunci cand aceasta alternanta fuziune - separare nu produce efecte negative. Cand partenera din cuplu reuseste sa se simta excelent cand este acasa cu el, cand fac dragoste, cand se plimba, cand petrec o viata linistita sau tot felul de evenimente atunci avem bazele psihologice pentru un cuplu autentic.

Dimpotriva cand simte nemultumire fata de el, de ceea ce face, nu simte satisfactie sexuala, cand resimte ceea ce fac impreuna ca o "munca" ce decurge din rolul de sotie, mama, iubita, atunci fuziunea nu exista si vom vorbi despre un cuplu care are probleme, probleme ce se pot concretiza intr-un "acting out" (iesirea din relatie a unuia dintre ei).

In latura de separare lucrurile sunt simetrice - o femeie sau un barbat este de asteptat sa se simta bine la serviciu, sa faca ceea ce ii produce placere, sa aiba grija de ea, sa se afirme pe sine prin ceea ce face; plecarea lui sau a ei pentru o saptamana in alt oras nu este resimtita ca o stare de trauma iar viata se desfasoara in continuare. A te simti bine cand esti fara el este un indicator pe care poti sa ti-l evaluezi singura iar cand aceasta separare devine o stare placuta, vom vorbi despre capacitatea de actiune a femeii si capacitatea de a se afirma pe sine.

Dimpotriva, cand femeia se sacrifica pentru "familie" sau pentru el, renunta la realizarea sa, cand unicul loc din lume in care se simte OK este in bratele lui, iar in rest simte numai suferinta este o stare care spune ca un ceva psihologic este in neregula la ea. Incapacitatea de a trai separarea de partener arata ca problemele sunt ale ei. Intr-un interval mai scurt sau mai lung acest cuplu va ajunge sa manifeste o stare neplacuta, de suferinta si durere. Fie el o va recepta ca un "bagaj" pe care trebuie sa-l poarte, fie vor deveni un cuplu blazat, suprasaturat de "impreuna", iar modul lor de manifestare afectiv se va orienta spre indiferenta.

Aceste randuri te invita sa-ti evaluezi singura nivelul unde ar putea fi dificultati. In starile voastre de fuziune - in starile tale de separare? Pentru el lucrurile stau identic - si el simte nevoia naturala de fuziune si separare chiar daca nu stie intotdeauna acest lucru.

Modelul vietii (viata insasi) este un lung sir de alternari ale momentelor de separare cu acelea de fuziune. Viata presupune prin ea insasi un model: "fuziune si separare". Mereu intalnita problema "cariera sau familie" poate fi tradusa psihologic astfel: "fuziune sau separare"? Raspunsul? Se gaseste in sufletul fiecaruia.