Din ce in ce mai multe persoane se confrunta cu simptome pe care le asociaza cu atacurile de panica. Specialistii avertizeaza sa nu ne punem singuri diagnosticul pentru ca nu vom reusi decat sa intensificam aceste simptome. De asemenea, este foarte important sa nu iei medicamente fara sa consulti un medic psihiatru pentru o reteta in conformitate cu simptomele manifestate.
Ce este atacul de panica?
Psihoterapeutul Sfetania D. Nita: "Ceea ce caracterizeaza fundamental atacul de panica la nivelul gandirii si la nivel afectiv este starea de frica puternica, fara o baza reala si care, atrage dupa sine o serie intreaga de ganduri irationale, lipsite de orice logica".
Psihoterapeutul Lena Rusti: "Afectiune din categoria tulburarilor de anxietate, care apare cel mai adesea in mod spectaculos si neasteptat, ca raspuns de aparare la un pericol care nu exista in realitate, dar este perceput de psihic ca fiind real. Principiul atacurilor de panica este simplu: corpul reactioneaza fiziologic, declansand o stare de alerta in ciuda faptului ca nu exista niciun pericol real. Psihologic se declanseaza o stare de panica, care intareste reactia fiziologica ... este ca un carusel in care cu cat te sperii mai tare, cu atat te simti mai rau".
Psihologul Steliana Rizeanu: "Atacul de panica se manifesta prin ganduri si imagini catastrofice, apare sentimentul de lipsa de control, insotit de convingerea ca "o sa am un infarct" sau "o sa imi pierd mintile!"", ceea ce intensifica senzatiile de teama si senzatiile corporale asociate cu frica sau teama".
Ce simte persoana care sufera un atac de panica?
In general, exista o perioada de "incubatie" care poate sa dureze de la cateva luni pana la un an inainte ca atacul de panica sa iasa la iveala si sa se manifeste.
1. palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat;
2. transpiratii;
3. tremuraturi sau tremur al intregului corp;
4. senzatie de lipsa de aer sau de sufocare;
5. durere sau disconfort toracic;
6. greata sau disconfort abdominal;
7. senzatia de ameteala, de instabilitate sau de lesin;
8. derealizare sau depersonalizare;
9. parestezii (senzatii de amorteala sau intepaturi);
10. valuri de frig sau caldura.
La nivel afectiv starea resimtita este: teama, frica, spaima; disperare, neputinta.
La nivel mental apar ganduri precum: sunt bolnav/a incurabil; nu am scapare, urmeaza sa mor; o sa imi pierd controlul si o sa innebunesc.
Psihoterapeutul Lena Rusti ne sfatuieste sa nu ne gandim foarte mult la simptome si sa nu le acordam atentie, deoarece ele vor creste in intensitate. "Cu cat te gandesti mai mult la ceea ce simti, cu atat vei exacerba simptomele. Relaxeaza-te! Nu poti fi si relaxat si incordat in acelasi timp. Daca te relaxezi, atacul de panica trece de la sine".
De unde apar aceste atacuri de panica?
Psihoterapeutul Stefania D. Nita considera ca "Suferintele, spaimele, relatiile si experientele dureroase prin care am trecut mai recent sau mai indepartat de-a lungul existentei isi cer dreptul de a fi intelese, de a fi traite si mai ales de a fi integrate la nivel constient. Cu cat fugim mai mult de ele si cu cat le indesam mai abitir in bagajul pe care il purtam (prin aparenta uitare, ignorare, minimalizare), cu atat ele vor tinde sa iasa la suprafata mai puternic".
Cateva dintre cauzele care pot declansa aceste atacuri de panica sunt: pierderea unei persoane dragi, un divort, separarea de o persoana draga, toate acestea fiind motivatii contextuale care sa activeze acest nod de tensiune.
Cum se trateaza atacurile de panica?
Pentru atacurile de panica exista tratamentul medicamentos care se prescrie in psihiatrie, care este corelat cu psihoterapia. Prin intermediul psihoterapiei, persoana afectata invata sa se relaxeze, sa isi reinterpreteze simptomele si sa reactioneze realist.
"In psihoterapie se merge in primul rand pe relaxare. Omul, rezolvandu-si simptomul, capata siguranta, stie ca este bine. Este foarte important sa intelegem de unde a aparut aceasta reactie de aparare. Atacul de panica este un raspuns la un factor stresor care inseamna "nu mai pot", "nu mai rezist". Prin psihoterapie pacientul gaseste cai realiste si integrate social de a-si rezolva problemele si de a-si interpreta simptomele", explica psihoterapeutul Lena Rusti.
O tehnica paradoxala de vindecare este prin exacerbarea simptomelor. Pentru a trece peste atacuri, el trebuie expus simptomelor, pentru ca in acele momente va descoperi ca de fapt nu i se intampla nimic - nu lesina, nu innebuneste, nu moare. Unii pacienti care nu pot sa treaca de aceasta stare sunt chiar provocati in cabinetele de psihoterapie sa faca un atac de panica de fata cu psihoterapeutul, in care au incredere. Procedandu-se astfel, ei isi vor da seama ca nu se intampla nimic din ce si-au imaginat.
Atacurile de panica si sarcina
Perioada sarcinii, mai ales daca este prima, poate sa fie una foarte stresanta. Mai ales pentru o persoana anxioasa, acesta este un moment care poate sa declanseze simptome ale atacului de panica, deoarece este mult mai vulnerabila.
Psihoterapeutul Lena Rusti te sfatuieste sa mergi la un specialist "cat mai curand, mai ales ca in timpul sarcinii nu poti folosi tratament medicamentos. Un program psihoterapeutic inainte de sarcina te poate ajuta sa intelegi si sa reactionezi constructiv pe perioada sarcinii". De asemenea, exercitiile de relaxare si respiratie, precum si evitarea scenariilor pesimiste sunt cateva dintre lucrurile pe care le poti face singura pentru tine. Nu lasa emotiile sa te copleseasca, gandeste lucrurile la rece si permite-ti sa te relaxezi.
De retinut!
In timpul unui atac de panica nu ti se poate intampla nimic rau! Vei remarca faptul ca nu se intampla nimic din ceea ce ti-ai imaginat. E foarte important sa constientizezi ca atacul de panica este pornit din interior, este o stare accentuata de frica ce poate fi stapanita. Cu cat frica este mai mare, cu atat va deveni simptomul mai puternic.
Comentariile 151-200 din 223
e mai greu pentru mama ta tu esti prea tanar ca sa treci prin asta... cu un tratament de maxim o luna esti nou nout succes
ionut ia id-ul meu si cauta-ma sa vb stai linistit ca la tine nu e asa grav
Cel mai bine va tratati atacurile de panica prin psihoterapie. Spun asta din propria experienta . Am ajuns la psiholog si am apelat la el ca la ultima solutie dar daca stiam ca imi face atat de bine mergeam mai repede. Nu incepeti sa va indopati de pastile care nu fac altceva decat sa va creeze dependenta. Apelati la un psiholog si o sa vedeti ca va va ajuta enorm. Si nu e nici o mare scamatorie decat ca o sa va invete, cel putin in cazul meu asa a fost, un exercitiu de relaxare pe care sa il faceti cat de des puteti si eu intr-o luna m-am tratat de atacurile astea de panica care mi-au pus stapanire pe viata. Aveti incredere si va fi bine. ACESTA E SFATUL MEU DIN EXPERIENTA CARE AM AVUT-O EU. LA PSIHOLOG SE REZOLVA MULT MAI BINE SI MAI USOR SI NU E NEVOIE SA VA INDOPATI DE MEDICAMENTE. BAFTA TUTUROR
sal, am 17 ani in urma ku 4 ani jum tatal meu a decedat dupa o perioada mama mea a intrat intro depresie sh nici la ora actuala nu sia mai revenit, akum in urm ku o sap mi sea intamplat k sa am si eu un atac de panik akuma k orikre mam speriat rau de tot dupa ce mia trekut kt de kt mam dus la spital akum la spital mia dat o jumatate de extraveral sh mia mai revenit a doua zi mia zis sa ma duc la un alt spital de psihologie akolo miau dat niste magneziu b6 sh calciu lactic de atunci kat de kt ma simpt mai bine spunetsim si mie va rog frum ce sa fac k , knd ma gandesc la atac de panica ma ia iar pls raspundetsim si mie k snt disperat nuj ce sa fac
Am atacuri de panica de vreo 2 ani de zile.In primele zile eram abonat la salvare si eram ff stresat si nu aveam liniste....imi era frica sa nu mor.Am fost la psihiatrie....mi-au dat alprazolam si ceva antidepresive........si cum zicea cineva mai jos...mergeam ca o gaina beata.Au avut ceva efect dar numai eu m-am putut ajuta.Psihicul trebuie sa fie tare si sa zici mereu ca nu se intampla nimic.Nu exista moarte ci numai vointa si a vrea sa traiesti ca inainte.Cum spunea un mare om : frica duce la moarte...vointa in cer !!! Nu a murit nimeni de la atacuri de panica,nu se face infarct,nu se face nimic.Eu acum sunt in Italia departe de casa....uneori ma iau atacurile de panica dar ma gandesc ca e totul ok si in cel mai rau caz chem ambulanta si cam asta e.Nu trebuie sa ne gandim cand v-a fii urmatorul atac de panica.Eu aici cred ca de la temperatura ridicata am avut ceva palpitatii si m-am speriat,am fost la medic si mi-a zis ca palpitatiile nu a omorat pe nimeni.Tre sa fii puternic si nu trebuie sa te dai batut.Cu d-zeu inainte si NU TREBUIE SA NE MAI FIE FRICA PTR CA FRICA ESTE CEA CARE NE CREEAZA PROBLEME. FITI RAZBOINICI SI VETI INVINGE.PTR CINE VREA SA MA CONTACTEZE :razvan_jaguarul@yahoo.
cand ai boala asta te gandesti numai la moarte.Daca ai un cos mai mare zici ca ai cancer daca te doare putin gatul zici ca ai cancer, daca te doare piciorul gata ai nu stiu ce boala incurabila si cei din jurul tau adica familia ,prietenii etc se cam satura de chestiile astea; eu mam dus cu sotia prin toate spitalele am facut 4 ecografe la inima in 2 sapt (3d 4d) analize peste analize,tomografe,etc.Cand am venit din italia in loc sa ne facem casa am cheltuit toti banii aiurea pe la spitale pana am ajuns la psihiatru de care initial nici nu vroiam sa aud(ce eu sant nebun....).. si usor usor dupa vreo 2 ani ma simt si eu un pic mai bine.Mai am probleme cu somnul dar iau jumate de RIVOTRIL si dorm ca un bebelus
durerile de cap sant frecvente la cei cu depresie.Eu am prieteni care au avut depresie.atacuri de panica,anxietate si care credeau ca au nu stiu ce tumoare la creier sau meningita etc .Tre sa gasesti un psihiatru bun care sa-ti dea tratamentul care trebuie si cel mai important lucru e sa ai rabdare pentru ca tratamentul este lung depinde de gravitatea starii tale
b_velescu e id-ul meu cine vrea sa vorbim despre asta
eu cred ca degeaba cheltuim o groaza de bani pe analize,tomograf,ecograf etc,tre sa mrgem la psihiatru numai el ne poate salva...
mi-e frica sa plec undeva cu masina,k ma gandesc ca am sa fac accident si am sa mor,sau sa imi las parintii singuri acasa,k sa nu cumva sa pateasca ceva,nu stiu ce sa fac.prietenul meu imi spune ca sunt prea stresata
am inceput sa am atacuri de panica cam de vreo 3 ani incoace.nu mai stiu ce sa fac,ma simt foarte rau ,mai ales dimineata cand ma trezesc,tot timpul am impresia ca eu sau cineva drag va muri,sau ca viata se scurge prea repede si voi imbatrani,stiu ca pare o prostie,am numai 22 de ani,dar asa simt tot timpul,uneori nu pot sa ma controlez si izbucnesc in plans,problema mea e ca nu toata lumea ma ia in serios.nu mai stiu ce sa fac,mi ar placea sa fiu ca inainte.urmez si un tratament cu frontin,dar uneori am impresia ca nu ma ajuta.tot timpul ma gandesc k nu are rost sa fac nimic daca oricum am sa mor.ajutati-ma cu niste sfaturi.inainte eram foarte credincioasa dar acum mi-am pierdut increderea in d-zeu,nu cred k mai exista ceva dupa viata asta,mi-e foarte frica sa nu treaca viata prea repede si sa nu apuc sa fac nimic.uineori parca nu ma mai recunosc,simt k nu mai apartin de lumea asta,ma uit la cer si parca sunt intr-un film,nu mai inteleg nimic
voi aveati si dureri de cap si in ceafa groaznice?
a inceput acum 2 ani .....am facut toate analizele....toate bune ....am ajuns la urgenta ptr ca intr-o noapte am crezut ca fac infard..mi-au facut toate analizele ...toate bune ....doctorul m-a trimis acasa ...mi-am dat seaa singura ca am facut atac de panica ...am ajuns la psihiatru ...toate tratamentele imi faceau rau ...cind am citit si prospectul pur si siplu mi-a fost frica sa le ai iau...dar imi era din ce in ce mai rau ....m-am intors la medicul de familie ,mi-a zis ca sunt depresiva ...mia- dat cipralex ..prima saptamina abia ma ridicam din pat ....mincam fortat sa nu ma imbolnavesc cu stomacu ....am avut un ulcer deudonal...a doua saptamina m-a simtit un pic mai bine ....dar intr-o zi mi-a fost rau ...tremurat ,transpiratii,stari de voma puternice ...sper sa ma ajute bunul Dumnezeu sa trec peste asta .....citeodata numai pot...sanatate tuturor.
lyvyu_myhay_11 contactatima va rog :*
ptr alexandrina si eu am avut exact simptomele tale si credeam ca mor. dupa ce mi-am dat seama ca e o probl psihica m-am dus la psihiatru,mi-a dat un tratament iar acum dupa un an ma simt bine si nu mai am atacuri de panica. eu cred ca fara tratament nu se poate iesi din situatia asta . tine-ma la curent
p tr VALI si eu am trecut prin aceasi situatie de curand aveam 3-4 atacuri de panica pe zi dar cu ajutorul tratamentului acum sant pe drumul cel bun daca nu ai consultat anca un psihiatru bun fa-o urgent
salut! ma numesc Valentin si de 5 ani ma confrunt cu atacuri de panica. la inceput au fost simple ameteli, dar cu timpul starile s-au accentuat iar in prezent atcurile se manifesta foarte intens.in prima faza simt o caldura in corp si neliniste ,apoi ma sufoc, inima imi bate repede, simt intepaturi ale mainilor, imi tremura tot corpul si bineneteles starea de frica si teama ca voi muri. am incercat tot felul de tratamente, dar fara nici un rezultatat. ma poate ajuta si pe mine cineva cu un sfat ca sa scap de aceste stari , sau cel putin sa se mai intample asa des.
si eu am avut parte de un atac de panica,dar ala a fost singurul,cu bataile inimi foarte repede,tremuratul corpului,transpirati si stare de voma,miam facut injectabil calciu cu magneziu
Buna ziua, Va deranjez, am tot citit si obs ca mai toti au atacuri de panica si cum e normal si eu am, nu le pot stapani is tot timpul intr-o stare de panica, mi-e frica, daca se intampla ceva,nu dorm noptile,am cosmaruri, efectiv am toate simtomele relatate mai sus, mai beau ceaiuri antidepresive, ma ajuta enor alfel cred ca as muri(sau cel putin asa crecd :)).Daca as sti ca n-am o problema de sanatate grava as merge la extrem, sa vad inebunesc ori ba,ca nu mai rezist, mi-e urata si viata, tot in jurul meu e gri
Ma numesc manita am 18 ani. Akm 2 luni de zile am avut o criza de atac care sa desfasurat printr un lesin brus mi am pierdut constiinta timo de 4 5 minute dupa care m am trezit si mau dus parinti la spital. Mi am facut analizele si in germania specialisti mi au cerut un rmn. Rezultatele snt fff bune la tot. Eu ma simt mai bn akm dar mai am stari in care ma gandesc k mor k snt bolnava si k nu mai am scapare. . Mi e frica sa mai stau singura sa nu lesin din nou. nush de la ce mi sa declansat boala asta nu mi dau seama eu care eram o fire tare. Akm daca tipi pe mine plang am devenit foarte emotiva. Singurul nostru tratament e sa gandim pozitiv. Din asa ceva nu se moare nu se inebuneste. Tot oameni suntem sh noi cei care suferim d asa zisa boala. Asta nu e o boala. Fi ti reealisti. Multa sanatate si speranta
Ma numesc manita am 18 ani. Akm 2 luni de zile am avut o criza de atac care sa desfasurat printr un lesin brus mi am pierdut constiinta timo de 4 5 minute dupa care m am trezit si mau dus parinti la spital. Mi am facut analizele si in germania specialisti mi au cerut un rmn. Rezultatele snt fff bune la tot. Eu ma simt mai bn akm dar mai am stari in care ma gandesc k mor k snt bolnava si k nu mai am scapare. . Mi e frica sa mai stau singura sa nu lesin din nou. nush de la ce mi sa declansat boala asta nu mi dau seama eu care eram o fire tare. Akm daca tipi pe mine plang am devenit foarte emotiva. Singurul nostru tratament e sa gandim pozitiv. Din asa ceva nu se moare nu se inebuneste. Tot oameni suntem sh noi cei care suferim d asa zisa boala. Asta nu e o boala. Fi ti reealisti. Multa sanatate si speranta
Ma numesc manita am 18 ani. Akm 2 luni de zile am avut o criza de atac care sa desfasurat printr un lesin brus mi am pierdut constiinta timo de 4 5 minute dupa care m am trezit si mau dus parinti la spital. Mi am facut analizele si in germania specialisti mi au cerut un rmn. Rezultatele snt fff bune la tot. Eu ma simt mai bn akm dar mai am stari in care ma gandesc k mor k snt bolnava si k nu mai am scapare. . Mi e frica sa mai stau singura sa nu lesin din nou. nush de la ce mi sa declansat boala asta nu mi dau seama eu care eram o fire tare. Akm daca tipi pe mine plang am devenit foarte emotiva. Singurul nostru tratament e sa gandim pozitiv. Din asa ceva nu se moare nu se inebuneste. Tot oameni suntem sh noi cei care suferim d asa zisa boala. Asta nu e o boala. Fi ti reealisti. Multa sanatate si speranta
nu - ti face griji. primul atac de panica am avut-o acum cinci ani. se implinesc 2 ani decand nu le mai am decat cu o frcventa de 1 la trei luni, aproximativ, si au scazut ca intensitate.NU LUA MEDICAMENTELE !!!! incearca sa-ti revii cu propriile forte sau cu psihoterapie.(dar mai repede te ajuta familia si prietenii)
va scriu dar nu stiu cine m-ar putea ajuta,,,lucrez in Italia, am avut niste probleme in familie si de vreo luna imi vin la locul de munca deodata starile astea:incep sa tremur,simt ca ma sufoc,plang fara motiv,nu stiu ce mise intampla,am devenit pesimista,tb sa vin peste o luna in Romania si ma obsesioneaza gandul k dc mi se intampla ceva pe drum si mor.dc puteti dati-mi un sfat k pana ajung in tara nu prea am ce sa fac de aici.multumesc
am facut toate analizele c tomograf plamani glanda etc,si nimic dupa care m-au trimis la neuropsihiatrie si mia dat 1 luna frontin si alprazolam d-ta amiaz si seara si nui nici un efect ca zice ca esti ca o gaina beata eu nu simt nimic dar de sufocat tot ma sufoc parca numi ajunge aerul ce recomandati ? ast e-mAIL MULTUMESC SANATATE LA TOATA LUMEA
INVATA DESPRE TINE,REGASESTE-TE consiliere psihologica la domiciliu!!! -atacuri de panica -probleme legate de stres -terapie ocupationala -psihoterapie -terapii psihologice paleative boli cronice -terapii de grup -terapeut pesonal -tahicardii provocate de factorul stres -probleme de frigiditate legate de stres -terapii antialcool -consiliere psihologica familiala -insomnii se cere si se ofera seriozitate si discretie pentru detalii si programari la 0723204263,0756417402 e-mail.office@masajmedical.ro
salut , gabriela cred ca primul indiciu care ar fii este sa inchizi televizorul , uneori si el creeaza panica, uitate mai bine ce frumos este in jurul tau ce frumoasa poate fii o dimineata de toamna , chiar si pasarile pleaca spre alt drum ele sint libere si nu au panica de un nou drum , si sint totusi la inaltime ar trebuii sa intre in panica ca nu au ce minca unde vor zbura sau ce pericole le asteapta si totusi nu sint dezamagite , in ce priveste aritmia ta asta se trateaza nu te va afecta prea mult va trebui sa treci aceasta mica suferinta ca sa iei o nota de 10 din partea celor ce te iubesc cred ca esti o femeie frumoasa oglinda poate sa confirme asa ca nu sta prea mult pe ginduri ca timpul trece o noua cunostinta dar nu pe net nu iti va strica ea ar trebui sa fie una reala poti sa te rotesti bine si sati faci alti prieteni nu te interezeaza ce zic vecinii gura lumii e sloboda principalul este sa fii tu si sa crezi ca nu esti bolnava de fapt nu ai nimic iti lipseste acel ceva de care ai nevoie nu sta inchisa in casa ca baiatul tau sa vina cu carnetul de zece acasa imbracate fi frumoasa si nu cred ca nu exista cineva care sa nu te observe iti doresc un nou bun drum ciao
buna! cred ca si eu ma confrunt cu atacuri de panica,simt ca nu mai rezist,totul a pornit intr-o zi cand am fost dezamagit de o persoana draga mie,am suferit si de aici a inceput totul.Am lesinat si m-am trezit abia dupa doua ore din aceasta stare la spital.au urmat analize peste analize neurologice,cardiologice si multe altele toate fiind bune,doar m-am ales cu o aritmie pt care trebuie tratament continuu.asta de un an de zile.dar problema cea mai grava e ca nu pot sa il scot din viata mea cu toate ca am o familie frumoasa ,un copil cuminte numai de nota zece la scoala.De doi ani nu mai lucrez si lipsa asta de ocupatie ma omoara.Mi-am indepartat toti prieteni,nu mai am cu cine sta de vorba.Daca cineva doreste sa ma ajute cu o vb buna,as fi f.recunoscatoare.Cu respect Gabryella.
buna numele meu este emanuela am 19 ani si de 1 an de zile ma confrunt cu stari de ameteala de rau,neliniste si ganduri ca nu mai rezist ca o iau razna etc.am facut o groaza de analize toate mi-au iesit bune insa eu ma simt tot asa.din cate am citit de la ceilalti se pare ca simptomele sunt asemanatoare am mers si la psiholog mi-a fost bine un timp dar iar au aparut.si nu ma pot controla in momentele acelea.mereu am aceasta ameteala.trebuie sa stau tot in pat.kand ma ridik si plec din nou se accentueaza.e groaznik va rog sami dati niste sfaturi va multumesc mult multa sanatate
ma numesc alina am 24 de ani si ma numar printre voi cei care suferiti de acesata boala care pe mine ma face sa nu ma mai incred in fortele mele proprii.nu pot sa spun aceste lucruri nimanui din familie pt ca nu stiu ce o sa creada,ma lupt singura cu aceste stari aproape zilnic,parerea mea este ca singuri ne putem ajuta,nici un tratament sau doctorii,decat noi insine.eu asta imi.trebuie sa fim mai buni,sa ne tggandim pozitiv de fapt eu sunt foarte pesimista dar vreau sa ma vindec nu spun nu acum cand abia am inteles cuat e viata de frumoasa vreau sa traiesc pt sotul meu si pt familia mea,vreau sa dau nastere unui copil si vreasa sa am parte de bucurii de la viata .haideti impreuna sa gandim pozitiv sa uitam toate aceste stari.eu vreau sa ma fac bne dar numai cu ajutorul vostru pt cda scriind aici avem cu cine sa vb ne intelegem reciproc,nu ezitati si scrieti cei acare suferiti de caeste atacuri de panica,pt ca auzind si alte povesti invatam si noi.va doresc multa sanatate doresc de ieri pt refuz sa merg la doctor vreau sa ma fac bine cu ajutorul lui d-zeu,sa imi recapat viata dinainte
am citit foarte multe comentari,desi pare egosit ma face sa ma simt bine cand si altii sunt ca mine si mai ales ca s au vindekt.La fel am facut analize generale ,inima si nu mi a iesit ca am ceva...am fost la psihiatrie mi a dat niste medikmente dar mi e frik sa nu creeze dependenta si nu le mai iau(xanax si ink un medikment).Mi-era frik de doctori inainte si nu m am dus sa mi fac toate analizele sa vad ca nu am nimic si nu are de ce sa mi fie frik de boli sau de moarte...totul e ca intr un cerc vicios in care intri si numai scapi...as vrea sa lupt cu ele dar am nevoie de ceva in viata pentru care sa lupt si nu prea gasesc...cel mai mult ma sperie starile fizice,durerile fizice intepaturile greatza.noaptea e un calvar...sper sa pot sa trec peste ele:(
Si eu am acest Atac de Panica,declansat in urma imbolnavirii mamei mele....traversand o perioada farte dificila bazata pe teama si stres f mare.Am incercat sa urmes un tratament de la medic ,cu Sertalin dar nu imi face bine deoc ....de la jumatatee de pastila mie mi se face f rau.Acum iau de 10 zile un alt tratament cu Prozac....de la care ma cam trezesc un pic umflata la fata si respir cam greu....nu mai stiu daca sa continui cu acest Prozac sau sa merg la alt medic.Ce ma sfatuiti sa fac....sau unde sa merg.Daca imi puteti da un sfat....Va multuesc!
..am 23 de ani,am sufletul foarte incarct,in viata mea am pierdut multe lucruri..dar sa fiu sincera am avut si castiguri,nu numai dezamagiri!Dar cateodata dezamagirile puternice,sau oamenii din jur te fac sa crezi ca esti un om rau,slab..si culmea..la un momentdat incepi sa crezi si tu in sinea ta ca nu esti bun de nimic..te inseli!Intodeauna exista o solutie la orice,nu exista nu pot..ci nu vreau!Asa ca si eu la randul meu credeam ca nu pot si nici macar nu concepeam ideea de a consulta un pshiatru..vorbea subconstientul care defapt nu vroia sa creada ca am nevoie de un pshiatru,asta din cauza celor din jur,ce o sa creada,ca sunt nebuna?M-am inselat!Am luat singura decizia de a merge la pshiatru,asta pentru ca in primul rand i-i faceam pe ceilalti din jurul meu(parintii mei,prietenii mei,si nu numai lor..cat si mi-e i-mi faceam foarte mult rau)sa nu ma mai inteleaga,incepeam sa-i jignesc,sa-i dezamagesc..pana intr-un final m-am impacat cu mine insumi ca eu sunt bolnava..dar nu nebuna!In familia mea a fost violenta domestica,parintii sau despartit,casa am pierdut-o,cand aveam 6 ani am fost abuzata sexual de un nepot al tatalui meu,bineanteles ca lucrul asta i-l stie decat psihiatrul meu,pentru ca mi-a fost frica sa le povestesc parintilor mei,mai ales mamei care ar suferi un soc daca ar afla!Am facut 4 luni tratament psihiatric,ma simteam bine..dar eu ca persoana sunt puternica,ambitioasa si tot ce mi-am propus am reusit..dar mi-e nu i-mi este frica de realitate/prezent..nu pot sa ma impac pe plan moral cu trecutul,am ncercat dar nu am putut..am clacat!Trecutul ma bantuie peste tot,indiferent ca sunt la facultate,munca,distractie si mai ales in somn!Intre timp am facut proasta alegere de a nu mai merge la psihiatru de teama..credeam ca ceilalti din jur ma vad altfel!Credeti-ma nu conteaza ceilalti din jur indiferent ce sunt ei,important este ca tu sa ai putere sa mergi mai departe!Asta am facut eu!Am fost din nou sa consult un psihiatru,de data asta am facut o alegere pentru viata mea..viitorul meu..pentru ca mai intai de toate eu ca persoana contez cel mai mult,cat si sanatatea mea!Nu sunt egoista dar asta este adevarul!Stiu ca o sa urmeze o perioada grea pentru mine,am inceput tratamentul din nou de o luna1luna! Probabil o sa dureze cativa ani de tratament si de terapie dar nu conteaza..am invatat ca acolo unde este rau incape si bine..adica inaintea tratamentelor si terapiilor pun mare pret pe ambitia mea de a ma face bine..subconstientul intodeauna va fi intr-o continua batalie..sper ca ambitia sa invinga boala,nu tratamentul!Tratamentul te ajuta sa te ridici,dar stiti cum este..totul depinde de noi..ganditi pozitiv!Pana la urma toti au calitati cat si defecte,sau probleme psihiatrice,dar putini au curajul sa spuna DA SUNT BOLNAV,DAR VREAU SA MA FAC BINE!Aveti incredere in Dumnezeu cat si in voi insiva!Doar asa veti reusi sa treceti peste toate obstacolele din viata,si nu neaparat problemele psihiatrice,ci problemele zilnice cu care ne confruntam toti!Ma simt bine cand iau o foaie de hartie si scriu ce simt chiar daca scriu prostii,nu conteaza ma face sa ma simt bine,ascult muzica ma recreeaza,si multe alte lucruri fac doar ca mintea mea sa fie ocupata mereu doar cu ganduri pozitive!,,DOAMNE AJUTA-MA SA FIU BUN,DOAMNE AJUTA-MA SA POT SA IERT SI DOAMNE AJUTA-MA SA POT SA IUBESC,,asta este replica unui bun prieten care m-a sustinut,m-a sprijinit,m-a inteles(care si in ziua de azi i-mi este alaturi),replica asta o rostesc cu toata increderea in fiecare seara dupa ce ma rog!Va recomand dragii mei sa nu uitati replica asta,este usoara si ajuta foarte mult in lupta noastra cu,,boala,,!
salut,si eu am asa ceva,defapt nush cum sa va explic,am 19 ani si de vreo cateva luni ,de vreo 2ori pe saptamana cand incerc sa adorm,deodata ma ia o stare de neliniste,inima incepe sa-mi bata cu putere,devin nervos,nu stiu de ce se intampla asta,am fost la medic mi-a dat niste pastile pentru circulatia sangelui,problema este ca eu si fumez si s-ar putea ca circulatia sangelui sa nu fie buna si de accea,si nu stiu cum sa scap,ca sa ma linistesc iau cateodata un distonocalm,ma mai alina cat de cat!am descoperit ca daca sunt obosit,daca fumez mai putin,daca nu beau multa cafea(include si coca cola) nu prea mai am aceste stari!eu unul sunt disperat,nici la viitor nu ma mai gandesc ca ma ingrozeste faptul ca voi muri la urmatorul atac de panica:(:(:(:(
draga Catalina si eu ma inrosesc si asta e ceva tare vizibil,mai ales ca lucrez cu oamenii;de cate ori vad un barbat....ma inrosesc sau daca un coleg face vreo gluma la adresa mea,sunt ca o sfecla;si ce-i???//asta sunt eu si imi place ca traiesc,spune-ti si tu asta de 1000000 de ori pe zi si mandreste-te cu tine,ca nu esti o statuie de ceara si ca ai adrenalina.Sa te inrosesti este un lucru bun,asta inseamna si romantism,doar tupeistii sunt reci ca niste soparle,nu????Fa bancuri pe seama ta si gata.....
buna ziua tuturor!! am mai scris depsre acest subiect si am ajuns la concluzia ca sportul combinat cu hobyul rezolva problema,in sensul ca trebuie facuta miscare si ceea ce va place voua,orice,de la gatit,la muzica sau goblen,bricolaj,ceva care sa te epuizeze.Si eu am trecut(si mai trec rar)prin atacuri de panica;a inceput cand beam multa cafea si fumam,cand tineam curele acelea de slabit,infernale,infometandu-ma;daca stau sa ma analizez bine si in copilarie am trecut prin tot felul de tampenii,de la profesoara de chimie care imi dadea fiori,la cea de mate sau la examene.Cred ca este si o problema de incredere.Oare aceste persoane(si eu)au destula incredere in ele insele?Se simt bine cu propeia persoana sau se tem ca arat grase,urate,batrane.....cand eram mica,elevii ma invidiau,fiind fata de dascal;un baiat a facut un derdelus pe care eu am picat;de atunci,in fiecare iarna,timpe de ani buni.ma ingrozeam sa plec pe zapada,de teama sa nu pic si sa rada altii de mine......as mai continua dar ma tem ca scriu un adevarat roman.Succes tuturor si multa bafta spre .....relaxare.
eu eram,,,normala,,,dar in 1999 am avut primul atac de panica din cauza unei profesoare de liceu forte exigenta care avea tot tipul ceva de criticat....imi provoca aceste atacuri de panica care m au facut sa devin dintr o premianta de nota 10,,,,o corigenta,,,. Apoi s a intamplat ca iubitul meu de atunci sa moara,,,,asa ca au urmai 2 ani de atacuri de panica cumplite,,,,NU AM LUAT TRATAMENT pt ca nu am spus nimanui suferinta mea,,,, NU STIU CUM am suferit 2 ani,,,credeam ca innebunesc,,,apoi am plecat afara din romania sa lucrez...am schimbat toata viata mea,,,,si m am recuperat fara sa iau nici macar o pastila,,,sa sa merg la medic, . ACUM DUPA 10 ANI mi am dat seama ca am suferit de atacuri de panica,,,,!!! INCERCATI SA LUPTATI,,,SCHIMBANDU VA VIATA SI PLECAND,,,DE UNDE NU VA E BINE,,,SI VIATA V A REDEVENI,,,LINISTITA SI FERICITA !!!!! multa sanatate va doresc,,,eu din 2002 de cand am plecat din romania,,,,sunt,,,,fericita si linistita !!!!
Asa ii mai spune acestui atac de panica care vine neasteptat si iti da acele senzatii corporale foarte neplacute si din cauza surplusului de adrenalina. Asta inseamna ca si daca exista senzatia de "moarte iminenta"n-ai cum sa mori pentru ca adrenalina este facuta pentru a porni inima si nu pentru a o opri. Mie mi-a trebuit ceva timp ca sa ma obisnuiesc cu atacurile de panica care se transformasera in tulburare de panica (adica 2-3 atacuri de panica pe zi). Si le-am avut timp de un an. Dupa care s-au rarit la 2-3 atacuri de panica pe an care nu tin mai mult de 5-7 minute. Totul este sa nu te lupti cu el, sa il lasi sa-si faca "damblaua" si sa-ti spui in gind ca nu este un atac de cord ci un atac de panica pe care daca te faci ca nu il bagi in seama pleaca cu "coada intre picioare". Felicitari celor care au reusit sa nu ia tratament medicamentos pentru ca anxioliticele desi iti usureaza suferinta dau dependenta. Atacul de panica se va intoarce doar daca simte ca i-am luat frica. Si cei mai multi il stim de frica , il anticipam si ne gindim ca data viitoare cand ne va "vizita" va fi mai rau. Atacul de panica nu pune viata in pericol. Multa sanatate tuturor.
mie mi se intimpla altceva, am un coleg de munca, cind il vad ma inrosesc la fata, imi bate inima f tare si simt ca ma pierd,daca ar vorbi cu mine, m as pierde si mai tare, dar asta se intimpla de un timp , doua luni si parca imi propun eu sa ma inrosesc, pt ca atunci cind il vad ,zic: gata uitel, si ma simt rau .cred ca a observat si el, nu stiu ce inseamna asta .va rog sa mi spuna cineva daca a mai simtit ceva asemanator.va multumesc!
Buna , si eu am avut atacuri de panica.La inceput am luat medicamente, nu mai stiu ce , asta fiind acum 12, 13 ani , dar nu au ajutat , am renuntat la ele. A durat un an de zile , dar pana la urma am reusit s scap de ele, dar singura, fara medicamente, cu multa, multa vointa si rabdare.Nu ma mai speriam cand le facea, imi spuneam in gand, e doar un atac de panica , nu ai probleme cu inima, respiram adnc si,.. reuseam sa ma linistet. Acum am foarte, foarte , foarte rar, dar stiu ce sunt, respir .....si gata .Ideea este ca se poate, se paoate trece peste ele , dar cu rabdare si calm. sper sa reusiti.
buna ziua ,cred ca au trecuta appe 2,3 luni de cand mi au aparut starile de panica.mers la dr pt diferite afectiuni,inima ,plamani,sange,nu au gasit nimic,acum ca am citit articolul asta am inteles ca e boala psihica cu urmari fizice ,f ciudat si dureros.e posibil creierul sa dicteze aceste stari organelor pana cedeaza???
buna ziua tuturor speriosilor ! de ceva timp mai exact de vreo 6 luni si eu patesc la fel,numai ca eu m-ai am si probleme mari cu respiratia,deci numai seara incepand de la ora 20 cam pana pe la 2 dimineata stau intr-un stres de nedescris,simt ca mi se pune un nod in gat,ma apasa ceva pe piept,incerc sa inspir dar deja nu mai intra aer decat ffff putin si astept sa lesin sau sa cedeze inima
si eu am avut atacuri de panica,cred ca e mostenit de la mama ca si ea sa confruntat cu aceeasi problema.eu am rezolvato foarte simplu...incep sa ma linistesc,sa ma calmez singura cand incepe sa mi se faca frica etc.ultimul atac de panica l-am avut la 18ani acum am 24 si va pot spune ca totu depinde doar de tine...tu cum vrei sa traiesti?
De vreo patru zile ma durea in piept si aveam palpitatii. Marti aveam tensiunea 140/100. Azi s-au accentuat durerile in piept si palpitatiile. E drept ca sufar de carente de calciu si magneziu diagnosticate, sub limita. Dar, din pacate, am fost la urgente. Mi-au facut EKG si mi-au luat tensiunea! Era 180 cu 111! Mi-au dat un pumn de pastile, apoi dupa jumate de ora mi-au luat din nou tensiunea, era 150/100. Mi-au spus ca inima e sanatoasa, ca am tahicardie, dar nu e vorba de vreun pericol de infarct... Mi-au prescris doua medicamente hipotensive plus distonocalm Am mai avut astfel de atacuri, dar tensiunea nu era mare, era chiar neasteptat de buna!
Multumim doamna Ioana Marosan!!!
parerea mea este ca daca nu estı multumıt de vıata pe care o aı nu te potı face bıne.eu sufar bala asta de 4 anı.pot sa zıc numaı an antı depresante am stat.ceea ce trebıe sa stıtı :este ca cafeaua sı acolul dauneaza cel maı mult sı agraveaza aceeasa boata.parerea mea despre acest reportaj este foarte buna sı sunt deacord cu tot ceea ce sa scrıs.doresc la toata lumea ferıcıre pa DENİSA.
sotu meu are atac de panica si e forte dificil sa mai vad cum se chinuie de un an si patru luni nu mai pot va rog datimi un sfat
si eu am inceput sa am atacuri de panica acuma 2 luni in urma.am fost si mi-am verificat inima e sanatoasa.nu am luat nici un tratament si nici nu vreaau sa iau de asemenea nu vreau sa merg la psiholog pt ca sunt doar bani cheltuioti.incerc sa imi revin singura cu credinta in Dumnezeu si sper sa reusesc de fapt sunt sigura ca voi reusi.nu ai nevoie de doctori psihologi doar de tine insuti sa fii puternica si sa gandesti pozitiv.cand ai atacuri de panica de sfatiesc sa nu le bagi in seama sa le ignori pentru ca nu moare nimeni de la asta, doar nu ai cancer sau ceva de genul ca sa iti faci griji.crede in tine si in Dumnezeu si vei reusi fara medicamente fara psiholog.
m am saturat de atacurile de panica, cu toate ca stiu multe despre ele simt ca nu pot sa ma controlez am luat tratament de vreo 2 luni cu anxiar lexotan si sertralina iar acum cateva zile psihiatrul mi la schimbat ca sa nu creez dependenta cu alprazolam sertralina si mianserin si e groanic. n am mai iesit de cand mi l a schimbat din casa nu am liniste totul mi se pare ireal dar in acelasi timp real lunile trecute era mai bine cu tratamentul dar acum de cand mi l a schimbat mi e frica sa ies din casa mi e frica sa nu inebunesc sau sa mor ma ia cu palpitatii si aproape tot timpul vreau sa chem salvarea m am saturat de starile astea vreau inapoi viata mea de acum un an dar mi se pare atat de greu sa realizez asta si acum parca din atacuri de panica am trecut la depresie nu stiu ce sa mai fac, daca tratamentul ajuta sau nu si de ce de cand mi l a schimbat mi e asa de rau...as vrea un sfat. multa sanatate.
buna,si eu ma confrunt cu aceeasi boala .si in momentul in care scriu simt ca nu mai respir si mia ramas corpul blocat.nu mai stiu ce sa fac .am fost internata de 5 ori.dar degeaba.iau sertralina si lorazepam si tot rau ma simt.mai rau imi este ziua spre seara incep sami revin si sant in stare sa fac toate treburile casnice.mie teama sa nu mor si uneori am senzatia ca nu mai sant vie si ca nu ma mai suport in corpul meu .sant senzatii pe care nu le pot explica ,nu ma mai inteleg nici eu pe mine sant pierduta.mie frica sa nu am pshihoza sau schizo dar nu am avut niciodata vedenii sau sa aud voci .poate sami spuna cineva daca sant simtome de psi sau schizo?va multumesc
Posteaza comentariu