© Copyright:
Parintele tau este alcoolic?
Multi tineri au un parinte dependent fizic si emotional de alcool. Cu toate ca alcoolismul exista de secole, nimeni nu a descoperit cum sa-l previna si sa-l stopeze, acesta continuand sa creeze angoase nu numai persoanelor dependente, dar si celor apropiati sau membrilor familiei.
Parinte alcoolic: De ce bea parintele meu?
Trebuie inteles ca alcoolismul este o afectiune si, ca orice afectiune, trebuie sa fie tratata. Fara un ajutor profesionist, un alcoolic poate sa bea in continuare si starea lui sa se inrautateasca cu trecerea timpului. Ca orice alta boala, alcoolismul nu apare din vina unei persoane anume. Unele persoane care traiesc alaturi de un alcoolic se invinovatesc pentru dependenta celui drag. Dar adevarul e ca alcoolicul ar bea, indiferent de cine ii este alaturi.
Daca parintele tau bea, nu inseamna ca starea lui se va schimba daca obtii note mai bune la scoala, daca esti mai responsabil/a cu sarcinile casnice si daca faci tot ce vor parintii tai. Alti copii isi explica dependenta parintelui prin problemele pe care le are la serviciu sau, din contra, prin lipsa unui loc de munca.
Parinte alcoolic: De ce nu se lasa de baut?
Negarea joaca un rol important in viata unui alcoolic. O persoana in faza de negare este acea persoana care refuza sa vada adevarul. O persoana alcoolica va da intotdeauna vina pe altcineva pentru problema sa, deoarece este mult mai usor sa invinovateasca pe altcineva si nu pe ea insasi. Unii parinti alcoolici isi fac copiii sa se simta prost prin adresarea unor cuvinte grele, gen: "Ma scoti din fire!", "Esti o pacoste!". De asemenea, daca unul din membrii familiei mentioneaza ca are o problema legata de bautura, respectivul va reactiona violent. Sunt si cazuri in care persoanele dependente de alcool isi recunosc problema, sustinand ca pot renunta oricand sau ca beau doar in situatii de stres.
De ce te simti tu vinovat/a de problema parintelui?
Majoritatea adolescentilor au o stare emotionala neechilibrata, cu suisuri si coborasuri, indiferent de ce li se intampla acasa. Daca mai adaugi la aceasta stare de neliniste si un parinte alcoolic, iti dai seama de ce te simti atat de coplesit/a. Cateva sentimente pe care copiii care au un parinte alcoolic le au sunt: manie, tristete, jena, singuratate, neajutorare si lipsa de incredere in sine.
Multi alcoolici se comporta imprevizibil si copiii care cresc cu un astfel de parinte consuma multa energie sa-si dea seama de starea de spirit a parintelui. Intr-o zi poti sa umbli ca pe ghimpi, incercand sa eviti o izbucnire din partea parintelui, deoarece vasele nu sunt spalate si nu e curatenie in casa; in alta zi, parintele iti va promite induiosat ca lucrurile vor fi mai bune si nu isi va mai varsa nervii pe tine. O astfel de tensiune, plus problemele din propria ta viata ar putea sa te lase fara pic de energie.
Cu toate ca alcoolismul cauzeaza aceleasi probleme in toate familiile, fiecare situatie e unica. Unii parinti abuzeaza emotional sau fizic de copii. Altii isi neglijeaza copiii, neasgurandu-le suficienta hrana si ingrijire. In unele cazuri, pot fi implicate si drogurile. In altele, familia s-ar putea sa se confrunte cu lipsa banilor. Cu toate ca fiecare familie este diferita, adolescentii cu parinti alcoolici se plang de singuratate sau de depresie.
Parinte alcoolic: Ce pot face?
Copiii care au avut parinti alcoolici pot deveni chiar ei, mai tarziu in viata, alcoolici. Constientizarea problemei si solicitarea ajutorului te ajuta in a nu deveni si tu la randul tau alcoolic.
Constientizeaza problema! Un parinte nu va bea niciodata din vina copilului. Multi copii incearca sa ascunda problema parintelui sau il acopera cu diferite minciuni. Chiar daca parintele nu isi accepta problema, constientizeaz-o tu macar.
Constientizarea problemei parintelui tau te va ajuta pe tine sa vezi lucrurile in perspectiva. De exemplu, unii adolescenti ai caror parinti beau se tem sa-si exprime emotia, nefericirea sau supararea, de teama ca nu cumva sa declanseze o criza de nervi din partea parintelui. Acest lucru poate sa-i distruga adolescentului increderea. Pentru a contracara acest lucru, recunoaste-ti sentimentele, fie tie insuti/ inseti, fie unui prieten.
Cere ajutor! Este intoteauna bine sa ai un prieten in care sa gasesti sprijin, dar este mai importnat sa te poti destainui unui adult. Cauta-ti un profesor sau o ruda in care ai incredere.
Deoarece alcoolismul este o problema atat de raspandita, exista cateva organizatii care ofera sprijin persoanelor dependente de alcool. La noi, este foarte cunoscuta Asociatia Alcoolicilor Anonimi, care are sedii in mai multe orase din tara.
Sa nu te gandesti ca-ti tradezi parintii daca incerci sa cauti ajutor. Tinerea secretului face parte din alcoolimul in sine si da voie problemei sa se agraveze. Iti iubesti parintele, chiar daca recunosti ca are o problema cu bautura.
Comentariile 51-64 din 64
Si eu am un tata alcoolic adica se poate abtine, dar de multe ori se enerveaza transpira foarte repede, de-a lungul timpului "s-a ramolit" si-a pierdut mult din capacitatea fizica, are usoare tendinte de dezechilibrare. Nu e numai de acum. Se intampla de cand eram la gradinita si eram ultimul copil dupa care venea parintele... din cauza daca ii zic sa mai lase din bautura este incapatanat, refuza... de multe ori exista certuri in familie si de cele mai multe ori doar din cauza asta... pe langa faptul ca ei in special mama isi varsa nervii pe mine, iar tata "ma iubeste" si ma sufoca prea mult cand e beat, nu prea imi mai ramane timp sa le spun si eu problemele mele, adolescent fiind. Poate e un lucru care m-a determinat sa ma apuc de fumat cu cativa prieteni... dar si sa ma las la scurt timp pentru ca nu mie rusine sau greu sa recunosc ca acestea nu sunt bune... ai mei m-au descoperit ca am fumat dupa un an de zile si acum am probleme grave cu ei... SFATUL MEU: NU VA APUCATI DE BAUT SAU DE FUMAT CA NU MERITA FRATILOR, E O PROSTIE SI NU VA AJUTA CU NIMIC... K IN CAZUL IN CARE VA SCUZATI K "ATI VRUT SA VA INECATI NECAZURILE IN BAUTURA" AMINTITI-VA K NECAZURILE STIU INNOTA ;) PS in ciuda a tot ce se intampla raman o persoana oprimista pentru ca toate relele trec si mai vine si cate un pic de bine... chiar numai un pic, da' vine el o data ;)
parintele alcoolic este intradevar o sursa de cicatrici emotionale dar parca asta nu ar fi de ajuns, societatea e gata sa te infiereze si ea, de parca intradevar copilul e cel vinovat de viciul parintilor, parintii mananca agurida si fiilor li se strepezesc dintii. nu stiu cat am suferit de pe urma mamei care ca si altii in situatia ei nu recunoaste ca bea, ca si cum asta nu ar fi destul de evident dar cel mai mult am suferit de pe urma celor din jurul meu, fara nici cel mai mic efort ii pot pune laolalta pe toti pe care i-am intalnit pornind de la colegi, vecini profesori. daca aceasta este opinia unuia care are pretentia ca are creierul intact care sa fie asteptarile din partea unuia cu creierul murat in alcool?sa-mi condamn mama ca m-a luat drept tinta frustrarilor ei, a temerilor si-a esecurilor, ea care cred ca nici nu mai face bine diferenta dintre realitate si ce-o fi crezand ea ca traieste, sa-i condamn pe cei din jurul meu care nu au stiut decat sa ma arate cu degetul mereu ca si cum doar de mine a depins starea mamei. nu doar alcoolismul mamei mele e grav, asta e doar o problema si ca oricare alta isi gaseste intr-un final solutie...cum ramane cu societatea care nu te a lasa niciodata sa uit ce parinte ai avut, societatea care te priveste la microscop,si tot ce faci e comentat in cel mai dur mod, ce daca la 20 de ani te-ai imbatat cu un grup si toti s-au facut prastie, restul au avut un motiv bine intemeiat, cine stie ce eveniment care trebuia marcat, tu in schimb te-ai imbatat pentru ca parintele tau e alcoolic, ce daca e craciunul si faci cumparaturi, vecinul de care te lovesti intamplator la alimentara, si care poate ca are mai multa bautura in cos decat tine o sa comenteze ca "evident...ti-ai luat de baut" cred ca nu e imposibil de depasit greutatile cu un parinte alcoolic, e mult mai greu sa castigi dreptul de-a trai cum vrei fara sa fii infierat fara sa fii privit mereu cu indoiala. Imi vine sa urlu la toata lumea ca multi dintre nealcoolici au copii alcoolici, atunci nu mai e infierat nimeni, nici parintele care din punctul meu de vedere e vinovat chiar si intr-o mica masura, nu spune nimeni ca sunt vinovati ci doar " vai saracii parinti...si au facut tot ce e omeneste pentru el" ei bine...eu nu sunt vinovata pentru ce-a ajuns mama...ea a avut de ales, eu doar am primit-o, in relatia parinte copil, parintele e maturul alcoolic sau nu si daca vreau sa beau o bere nu e normal sa aud ca beau pentru ca mama are probleme cu alcoolul, e ca si cum nu am nici macar dreptul sa cred ca am sa iau alta cale decat cea aleasa de mama..., sunt convinsa ca ati trecut prin asta si fereasca dumnezeu sa-ti ia cineva apararea, cunoaste-ti dialogul " hai mai ca ea bea cateodata...la craciun, la pasti de ziua ei...si nici macar nu se imbata" " ei da...dar e tanara si asta e abia inceputul" nu alcoolismul mamei ma ingrozeste ci faptul ca nu stiu pana la a cata generatie o sa se simta amprenta asta, ce-o sa urmeze? baiatul meu o sa traiasca vesnic cu eticheta " bunica lui e alcoolica" ce-o sa se intample cu nepotii mei ? si ei vor fi judecati dupa strabunica lui? intreb asta pentru ca aud tot timpul despre altii cum sunt judecati dupa nu stiu ce ruda atat de indepartata incat nici nu se mai stie sigur gradul de rudenie si nici numele nu-l mai tine nimeni minte. Speranta:)) traiesti mereu cu ea si stii ca daca parintele nu se va schimba o data si-o data o sa se termine cu el...din cauz aalcoolului sau pentru ca pur si simplu i-a venit vremea... ce te faci cu societatea, e greu sa astepti sa moara toti care te-au cunoscut, si chiar daca asta o sa se intampla, la varsta pe care am sa o am atunci nu stiu cat o sa mai conteze ca restul o sa ma judece dupa cine sunt nu dupa cine mi-a dat viata
Fratele meu mai mic, este alcoolic. Atunci cand este beat este de o violenta iesita din comun. Va rog ajutati-ma ! As putea, dar nu vreau sa-i fac rau !
Mama mea este alcoolica de vreo 4ani. De un timp, tot incerc sa-l conving pe tatal meu s-o internam intr-un centru de dezalcoolizare, insa el se opune, spune ca daca o ducem acolo, nu va mai iesi.... Cum as putea sa-l conving pe tatal meu ca trebuie neaparat s-o internam pe mama mea undeva?...Multumesc!
nu vasi dori sa treceti prin asta eu trec acum su nimeni nu ma intelege vreau sa scap de asta dar nu stiu ce sa fac
eu sunt foarte dezamagita de tatal meu deoarece de cativa ani a inceput sa bea foarte mult. desi el nu recunoaste el a devenit alcoolic. mi-as dori sa pot sa il ajut cumva, sa fac ceva pentru el.mi-e frica sa vorbesc cu el, sa-i zic ca are nevoie de ajutor din partea unui specialist. sunt foarte constienta ca ma iubeste foarte mult dar nu inteleg de ce nu incearca sa renunte la alcool.
Draga ele,articolul este minunat de inconsistent. 1'st of all un alcoolic bea pentru a fii in incapacitatea de a lua decizii. Ca si un fumator,ca si un drogat este manat in viata de frica de esec. Daca esti alcoolic nimeni nu asteapta nimic de la tine,inlocuiesti toate responsabilitatile (si posibilitatea de a nu le duce la bun sfarsit) cu un viciu. Alcoolicul bea pentru ca este singurul mod in care se poate simti relaxat si absolvit de orice responsabilitate. Nu poti cere unui alcoolic sa aiba grija de un copil,nu ?
as dori un sfat cred ca sunt alcoolic nu ma pot abtine am pierdut aproape tot as dori sa stiu in bv exista dezalcolizare daca da unde si daca este asociatia alcolicilor anonimi nu stiu cum s-o scot la capat ptr ca zilnic o iau de la capat
de trait,de vazut o familie distrusa de un tata alcolic... e greu de suportat si de inteles comportamentul unui parinte subjugat de un viciu atat de groaznic. E trist sa-mi amintesc toata povestea pe care o retraiesc in fiecare zi si care nu se mai sfarseste...ca fiica, nu vreau sa-l judec pt tot ce-a facut, si pot spune cu mana pe suflet ca l-am iertat, dar nu pot sa uit... batai, scandaluri, betii zilnice, crize de nervi, nopti nedormite si spaime, stres si plansate, rusine. In concluzie, o mama care si-a sacrificat toata viata suportand umilinte de nedescris, crezand ca intr-o zi se va opri...doi copii crescuti cu severitate si tiranie, intr-o atmosfera de cearta, strigate si urlete, si cu atat de putina afectiune... O familie unde un camin cald si linistit e doar un vis mult visat... Dar, speranta moare intotdeauna ultima! Ca si increderea mea de nezdruncinat ca printr-un miracol de la D-zeu voi reusi sa pun capat acestui cosmar!...Voi lupta pt familia mea si o voi salva, dar nu singura, ci alaturi de tatal meu! El este singurul in masura sa decida pt viata sa, asa ca va trebui sa aleaga: alcoolul sau FAMILIA...
Scrieti mai mult despre alcool si problemele care apar intre cei ce consuma si restul familiei.Cum se poate stopa aceasta boala dac[ cel in cauya nic macar nu recunoaste ca are aceasta problema? Ce sa fac eu care satu cu asa ceva de mai bine de 28 ani?Imi vine sa urlu de disperare.Nu stiu incotro sa apuc.
NIMIC! Credincioasa "in clocot" in Dumnezeu si idealista, am tinut sa am "cuib" si tata la copii si bunic la nepoti ....36 de ani ! Eu mi-am sacrificat 36 de ani din viata ca sa-l convig, din a doua zi de nunta, cand am aflat de la socrul meu( mort de beat si el), ca facea come alcoolice din cls. a 8-a( nimeni nu mi-a spus si mie acset adevar), dar n-am reusit! Copiii, de asemenea, s-au straduit sa-l convinga, atunci cand au capatat statut de parinti si de medici si....in zadar ! Sfatul meu este "un strigat de durere": lasa-l si refa-ti viata , intrucat, cu cat va inainta in varsta, cu atat va deveni mai violent si vei capata si tu 7 etaje de diagnostice ca mine!Biblia zice( abia la batranete am aflat asta) ca "Dumnezeu vrea pace!" Un alcoolic feroce trebuie izolat ! Nu e nimic de facut! "Acasa", pentru el, este "supradoza " lui, nu familia ! Vei vedea ce te asteapta mai tarziu!Mi-e frica ! Cu durere si sinceritate, Elena
sotul meu este foarte alcoolic ce pot sa fac
acest articol practic nu ajuta cu nimik ... este facut doar pt a fi facut .. tata este alcolic si pe mine ca copil a unui alcoolic doar mi-a confirmat niste stari prin care stiam ca trec
Sora mea este alcoolica si imi doresc f. mult sa o ajut. E bine daca iau legatura cu un psihoterapeut? Sau dati-mi un sfat.Multumesc
Posteaza comentariu